Președintele parlamentului macedonean, Talat Xhaferi (de naționalitate albaneză), a prezidat zilele trecute sesiunea forului legislativ al țării în limba albaneză – o premieră de la intrarea în vigoare a legii ce conferă un loc mai important limbii albaneze în instituțiile acestei țări multietnice.
Comentând acest eveniment, «Le Figaro» și France Presse reamintesc că albanezii din Macedonia reprezintă între 20 și 25% din cele 2,1 milioane de locuitori ai acestei foste republici iugoslave. Coaliția la putere, condusă de social-democrați cu sprijinul partidelor albaneze, a votat o lege ce conferă un loc mai important limbii albaneze, alături de limba macedoneană. Aceasta a fost una dintre condițiile pentru a obține susținerea partidelor albanezilor în primăvara anului 2017 , la preluarea puterii deținute până atunci de Dreapta naționalistă. Legea amintită a intrat în vigoare săptămâna trecută. Ea permite cetățenilor de naționalitate albaneză să-și folosească limba proprie în relaţiile cu administrația: în parlament, în sănătate, justiție, poliție ş.a. Până acum, limba albaneză era recunoscută ca limbă oficială în administrație și instituțiile publice, dar numai în comunele unde albanezii erau majoritari.
Discursul rostit în parlament în limba albaneză de către Talat Xhaferi a fost tradus simultan în macedoneană. Adoptarea legii mai sus amintite, relatează France Presse, citat de «Le Figaro», a întâmpinat opoziția formațiunilor politice de dreapta VMRO-DPMNE, în special din partea președintelui Macedoniei, Gjorge Ivanov, un apropiat al formațiunilor Dreptei, potrivit căruia această lege pune în pericol «unitatea, suveranitatea și integritatea» acestei țări majoritar slavă». Bilingvismul, au spus liderii politici ai Dreptei, «va provoca haos în sistemul judiciar și va diminua eficienţa instituțiilor, aglomerate cu traducerile». Dimpotrivă, a răspuns Artab Grubi, lider al principalului partid albanez (Uniunea democratică pentru integrare – BDI în albaneză, UDI în macedoneană), «Macedonia este cea care va profita de pe urma acestei legi, dat fiind că relațiile etnice se vor detensiona». Președintele Gjorge Ivanov a refuzat însă să semneze legea, dar ea a fost votată de două ori, ceea ce, conform Constituției, poate intra în vigoare fără semnătură prezidențială.
