Putin „și-a prelungit duminică domnia în Rusia până în 2030”, constată „The New York Times”, citat de Radio France Internationale. El a beneficiat de un scrutin prezidențial fără o reală concurență, organizat cu o puternică publicitate, intenționând să arate că se bucură de sprijin masiv din partea opiniei publice pentru politica sa internă și pentru invadarea Ucrainei”. Dar, relevă ziarul citat, „unii ruși au încercat duminică să-și manifeste opoziția față de acest scrutin nedemocratic formând cu toții lungi cozi în fața birourilor de vot la o oră prestabilită – miezul zilei. În același timp, mai spune cotidianul newyorkez, Ucraina a încercat să participe în maniera sa la acest scrutin lansând drone explozive asupra Moscovei sau către alte ținte. Kremlinul a înfruntat însă aceste dificultăți și duminică seară a dat publicității pe toate căile posibile scorul de peste 87% din voturi pentru Vladimir Putin, un scor chiar mai mare în comparație cu cele patru alegeri precedente la care Putin a participat.”
„The Guardian”, la Londra, spune că „această parodie de alegeri va rămâne în memorie pentru maniera cinică cu care Putin și acoliții săi au furat pur și simplu dreptul poporului de a alege liber conducătorii Rusiei. Toți își vor reaminti de amenințările cu arma nucleară chiar în ajunul alegerilor, de atacul dur contra unor opozanți precum Leonid Volkov, apropiat colabortor al lui Navalnîi, exilat în Lituania…Violența și nu voturile îl mențin pe Putin la putere”, scrie „The Guardian”, cu sublinierea că „aceasta nu va putea dura la infinit”. În opinia ziarului german „Die Welt”, este foarte probabil ca Putin să rămână la putere până în 2036, dar aceasta „va însemna o agravare a dictaturii sale în următorii ani, iar pentru Ucraina și Occident, asta va însemna un război continuu”. „Putin este mai puternic ca niciodată, dar și mai fragil ca oricând”, spune „Le Figaro”. „Succesul simbolic al «votului la amiază», protest sugerat de Navalnîi înainte de a muri, nu a provocat plebiscitului niciun deranj. Moartea a circa 300.000 de tineri ruși pe frontul din Ucraina și înrolarea altor 300.000 în ultimele șase luni a provocat doar o insatisfacție pasivă. Economia de război nu a creat haos social… Nimic nu pare să-l neliniștească pe «omul cu suflet mort» descris de scriitorul rus Maxim Ossipov. Vladimir Putin, subliniază „Le Figaro”, este atât de singur, încât frica poporului său rivalizează cu voluptatea puterii sale. Puterea izolează, dar puterea autoritară are final mai tragic…”.
Presa internațională despre „farsa electorală din Rusia”

3 comentarii
Vorbiti de propagandistii colonialistilor suauenato, nu de presa libera… 87%,cia out


Ma gandeam ca povesteste propaganda suauenato (pardon, i se zice presa internationala acum

) despre cum pune mafia colonialista guvernatori (gen Klaus, Tusk, sceleratii lgbt isti din tarile baltice…) care le face amerlicilor comenzi de armament de sute de miliarde anual si colonialustilir europeni le inlesneste jaful din energie, resurse naturale, retaileri, etc. ROMÂNIA TREZESTE TE, ROEXIT, NATOEXIT, NATIONALIZARE FARA DESPAGUBIRI, YANKEES GO HOME, TRAIASCA ROMÂNIA LIBERA
De parca regimul pro-european care a preluat puterea in Ucraina in 2014 a fost ales de popor!
Acolo a fost lovitura de stat pe fata, iar presa a botezat-o ‘revolutie portocalie’
Regimul de dreapta din Ucraina s-a facut remarcat prin restrictiile impuse minoritatilor etnice (in primul rand minoritatea rusa, dar si cea romana) prin inchiderea sau reducerea numarului de scoli cu predare in limbile minoritare si totodata in scolile ramase cresterea numarului de ore predate in ucraineana.
Aceasta abordare de persecutare a minoritatilor a fost denumita „derusificare” si a primit aprobarea tacita a UE.
Dublul standard este norma UE in relatiile internationale.