Prețurile produselor alimentare nu ascultă ordinele guvernului

Ei bine, prețurile nu par să asculte de ordinele venite ”de sus”, ca atare ele își văd de treabă și cresc în continuare. Pesemne, ele au o altă ierarhie, iar regulile după care se formează acestea, având o economie de piață, liberă, sunt cele economice, nu cele de comandă. Am mai avut tentative de acest gen, o perioadă lungă de timp, în perioada de dinainte de 1990, iar rezultatul îl cunoaștem cu toții: dispariția acelor produse de pe piață. Ce se întâmplă în prezent? Avem o listă cu produsele la care adaosul comercial este plafonat, conform Legii 63/2024 de aprobare a OUG 5/2024, astfel:

1. Pâine albă simplă cu gramaj cuprins între 300 – 500 grame, fără specialităţi
2. Lapte de vacă de consum 1 l, grăsime 1,5%, cu excepţia UHT
3. Brânză telemea de vacă vrac
4. Iaurt simplu din lapte de vacă, 3,5% grăsime, cu gramaj maxim 200 grame
5. Făină albă de grâu „000” până la 1 kg
6. Mălai până la 1 kg
7. Ouă de găină calibrul M
8. Ulei de floarea – soarelui până la 2 l
9. Carne proaspătă pui*
10. Carne proaspătă porc**
11. Legume proaspete vrac***
12. Fructe proaspete vrac****
13. Cartofi proaspeţi albi vrac
14. Zahăr alb tos până la 1 kg
15. Smântână – 12% grăsime
16. Unt până la 250 grame
17. Magiun până la 350 grame

* Carne pui, în aplicarea prezentei ordonanţe de urgenţă, înseamnă: pui întreg, tacâmuri de pui, pulpe pui întregi cu os şi aripi de pui, varianta standard.
** Carne porc, în aplicarea prezentei ordonanţe de urgenţă, înseamnă: carne porc lucru, pulpă porc cu os şi fără os, spată de porc.
*** Legume proaspete vrac, în aplicarea prezentei ordonanţe de urgenţă, înseamnă: roşii, ceapă, castraveţi, fasole uscată, morcovi, ardei gras Bianca şi ardei capia, usturoi.
**** Fructe proaspete vrac, în aplicarea prezentei ordonanţe de urgenţă, înseamnă mere roşii şi mere golden, prune, pere, struguri de masă.

Cu toate că această plafonare are ca scop declarat reducerea inflației în general, în zona produselor alimentare în special, se pare că lucrurile nu stau tocmai așa. Astfel, conform datelor EUROSTAT, în luna august 2024 prețul produselor alimentare a crescut în România cu 4% comparativ cu aceeași lună a anului precedent. A treia cea mai mare creștere din cele 27 țări membre U.E., după Islanda, cu 4,9% și Norvegia, cu 4,6%. Și atunci, la ce a folosit această măsură antieconomică? Cel mult la o birocratizare excesivă, deoarece fiecare agent economic de pe lanțul de aprovizionare a trebuit să-și facă proceduri pentru a demonstra că se încadrează în plafonul de 20%. Nu susțin că economia trebuie lăsată la întâmplare, ceea ce susțin este că nu aceasta este calea care duce la un nivel de trai decent pentru fiecare persoană, nu de alta, dar au încercat și alții, cum am spus mai sus, dar s-a demonstrat că este o cale greșită. Și apoi, la urma urmei, nu prețul în sine este cel care ne definește nivelul de trai, ci puterea de cumpărare, adică veniturile să crească mai mult decât cheltuielile, ori inflația este cel mai mare dușman al puterii de cumpărare. Și chiar nu-i pasă de măsurile administrative, doar de cele economice!