Anda Simion (gds.ro)
În ciuda recentei crize sanitare declanșate de pandemie și a șocului provocat de un conflict armat în Europa, economia României a cunoscut o creștere neașteptată în 2022, depășind previziunile specialiștilor. Și la nivel european, prima jumătate a anului a demarat puternic. Însă etapa dificilă abia acum începe, avertizează Comisia Europeană, în previziunile din al doilea semestru. Urmează reculul.
Abia de acum înainte bulgărele care s-a rostogolit în acest an amenință să se prăvălească. Creșterile se vor tempera, inflația va rămâne la un nivel ridicat, iar oamenii vor găsi din ce în ce mai dificile provocările financiare, căci adaptarea la condiții potrivnice poate părea mai suportabilă într-o primă fază, însă devine din ce în ce mai greu de gestionat pe măsură ce lupta cu dificultățile se transformă într-una de uzură.
2023 se anunță un an mai greu pe plan economic, atât la nivel național, cât și pe plan european, iar marea provocare este aceea de a ne dovedi capacitatea de a menține o prețioasă stabilitate.
După un an 2022 cu o creștere importantă, economia României urmează să încetinească, estimându-se că PIB-ul real va crește cu aproximativ 2 % în următorii ani, din cauza inflației în urcare, a înăspririi condițiilor financiare și a urmărilor războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, anunță Comisia Europeană în setul de previziuni economice din a doua jumătate a anului.
Se preconizează că inflația va atinge un nivel maxim la sfârșitul acestui an și că va rămâne la un nivel ridicat în 2023. Abia în 2024 ne putem aștepta la o scădere, conform prognozelor.
Cifrele sună cel mai rău pentru oamenii de rând și pentru antreprenorii, care se vor vedea nevoiți, din nou, să se descurce pe cont propriu, căci măsurile de sprijin guvernamentale ne-am obișnuit fie să nu existe, fie să fie prost gândite.
Șomajul la nivelul Româniaiei se va menține la aproximativ 5-6 %. Se estimează că deficitul public va scădea treptat până la 4,8 % în 2024, ca urmare a veniturilor ridicate și a scăderii cheltuielilor curente ca pondere din PIB, în principal pe fondul unei creșteri semnificative a PIB-ului nominal. Ponderea datoriei în PIB va fi de circa 47,6 % în 2024.
Acestea sunt o parte din previziunile din analiza specialiștilor pentru economia autohtonă, care nu omit întârzierile țării noastre de a pune în aplicare Planul de Redresare și Reziliență, care pot pune frână investițiilor și progresului.
„Se estimează că PIB-ul real va înregistra o creștere cu 5,8 % în 2022, cu 1,8 % în 2023 și cu 2,2 % în 2024. În privința riscurilor, previziunile macroeconomice înclină către o evoluție negativă, deoarece întârzierile în ceea ce privește punerea în aplicare a planului de redresare și reziliență al României ar putea reduce investițiile și creșterea economică”, se arată în documentul Comisiei Europene.
Din păcate, România nu este într-o bulă singulară a riscurilor, căci războiul din Ucraina a provocat un cataclism pe piața mondială, mai ales în privința lanțurilor de aprovizionare și a dependenței energetice care a parazitat statele europene. Economia viitorului este strâns legată și de modul în care acestea vor reuși să se desprindă de Rusia.
Perspectivele pentru 2023 sunt reținute și în ceea ce privește creșterea economică la nivel european, iar cifrele privind inflația arată mai rău în această analiză față de previziunile din vară.
Creșterea PIB va fi de numai 0,3 % în 2023 în ansamblu, atât în UE, cât și în zona euro. Totuși, se preconizează că, până în 2024, creșterea economică își va recâștiga treptat forța, ajungând în medie la 1,6 % în UE și la 1,5 % în zona euro.
Cu o tentă de ironie, putem vedea și ceva bun în toate aceste previziuni. Nu suntem singuri. România se confruntă cu dificultăți cu care se confruntă și state mult mai puternice decât ea. Întreaga Europă se vede nevoită de a găsi resurse pentru a rezista în fața unui prezent care ne face să dăm pagină după pagină cu inima strânsă. Oare ce va mai urma? Pe de o parte, solidaritatea europeană rămâne un factor important pentru stabilitate și pentru reziliență. De cealaltă parte, la nivel intern, pe plan decizional, ar trebui să deschidem robinetul rațiunii la maximum și să mai închidem robinetul demagogiei.
Comisia Europeană publică în fiecare an două seturi de previziuni cuprinzătoare (în primăvară și în toamnă) și două seturi de previziuni intermediare (în iarnă și în vară). Previziunile intermediare cuprind valorile anuale și trimestriale ale PIB-ului și ale inflației tuturor statelor membre pentru anul în curs și pentru anul următor, precum și date agregate pentru UE și zona euro.
Previziunile economice ale Comisiei Europene din iarna anului 2023 vor actualiza previziunile privind PIB-ul și inflația și se preconizează că vor fi prezentate în februarie 2023.
