Șerban Savu, What Work Is / Ce este munca
De la stânga la dreapta (1-5): (1) Șerban Savu, Blocuri și grădini, 2012, prin amabilitatea Galeriei Plan B; (2) Atelier Brenda (Nana Esi & Sophie Keij), fotografie de Lieeve Kleeven / prin amabilitatea Atelierului Brenda; (3) Șerban Savu, Adevărata natură, 2021, prin amabilitatea Galeriei Plan B; (4) Ciprian Mureșan și Șerban Savu, fotografie de Paul Stoie / prin amabilitatea Galeriei Plan B; (5) Șerban Savu, Orașul se construiește și înflorește, 2017, prin amabilitatea Galeriei Plan B.
Astăzi au fost prezentate, în premieră, detaliile proiectului What Work Is / Ce este munca, proiect care va reprezenta Româniala Expoziția Internațională de Artă – la Biennale di Venezia și se va desfășura în Pavilionul României din Giardini della Biennale și în Noua Galerie a Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția, în perioada 20 aprilie – 24 noiembrie 2024.
România prezintă la Bienala de Artă de la Veneția o expoziție de Șerban Savu ce are ca temă relația dintre muncă și timp liber. Curatoriată de Ciprian Mureșan, expoziția se va desfășura concomitent în Pavilionul național din Giardini della Biennale și în Noua Galerie a Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția.
Expoziția din Pavilionul României, Ce este munca, examinează iconografia muncii, inspirându-se din realismul istoric și arta de propagandă din țările care făceau parte din așa-numitul „Bloc de Est”. Mai degrabă decât să conteste sau să demonteze direct aceste discursuri, Savu le chestionează prin reașezarea tropilor acestora, vrând să înfățișeze momente de pauză și suspensie în care limita dintre muncă și timp liber se estompează. Aceste momente de incertitudine apar ca reflecții ale unor transformări și crize sociale mai ample.
„Mă interesează lumea dintre lumi, dintre rural și urban, dintre muncă și timp liber, o lume hibridă și nedefinită sau care începe să se contureze, este lumea periferiilor care conține toate posibilitățile viitorului. Multe dintre personajele mele se odihnesc în timpul programului de muncă și muncesc în timpul liber, într-o stare de suspendare anarhică, aflată în afara sistemului productiv. Mă apropii de realitate prin natura interesului aproape sociologic pe care îl am față de lumea din jurul meu, dar și prin filtrul istoriei artelor. Personajele care populează picturile mele sunt în antiteză cu ideea și reprezentarea muncitorului din arta oficială a regimului comunist, nu sunt eroice și nici monumentale. Ele vorbesc în același timp despre eșecul unui proiect politico-social falimentar, dar mai ales despre viața din ziua de azi, în care încearcă să își găsească locul și sensul” a explicat Șerban Savu.
„Străini pretutindeni” estetema generală a celei de-a 60-a Expoziții Internaționale de Artă – la Biennale di Venezia. Această temă creează senzația de dezorientare ce revine adesea în lucrările lui Șerban Savu și care poate fi înțeleasă și din perspectiva dislocării și a dorului de casă, asociate cu munca în străinătate, a rupturii dintre muncă și simțul apartenenței. Narațiunea găsirii unui loc de muncă peste hotare și a reîntoarcerii ulterioare la rădăcini poate duce de multe ori la o dublă înstrăinare și la pierderea legăturii cu sine. Personajele din picturile lui Șerban Savu par captive într-un no-man’s-land temporal, între două lumi care se îndepărtează una de cealaltă.
„Abordarea realistă a scenelor a fost mereu asociată în general puterii politice, care a eșuat în a manipula și influența masele, însă în cazul lui Șerban Savu, efectul este răsturnat, astfel încât pictura sa servește mai degrabă fragilității condiției umane, non-eroismului ei. Privitorul se recunoaște în aceste imagini, iar realismul aparent al picturii tinde spre relevarea adevărurilor, în opoziție cu orice program politic. Pictura lui Savu ne arată cum ar trebui privită drama acelor timpuri, dar și tranziția și adaptarea la o lume nouă, «alinierea» cu restul lumii, promisiunea libertății ideologice. Lucrările de la începutul anilor 2000 dau credit atât vechii orânduiri, cât și celei noi sau, mai bine spus, ele privesc cu suspiciune înspre viitor, dând dovada unei obiectivități necesare artei timpurilor noastre. Apariția în peisajul postdecembrist a unor pete colorate (reclamele luminoase sau logourile companiilor) nu convinge privitorul că lucrurile se vor schimba în bine” a spus Ciprian Mureșan, curatorul expoziției.
La Veneția, în Pavilionul României, vizitatorii vor vedea un poliptic amplu, cuprinzând peste 40 de picturi – o privire condensată asupra practicii lui Savu din ultimii cincisprezece ani. Protagoniștii dezorientați și figuranții stângaci din imagini par angrenați în ritualuri care seamănă în egală măsură cu munca și cu recreerea. În fața polipticului, o bancă de mari dimensiuni înglobează postamentele a patru machete arhitecturale decorate cu mozaicuri care se îndepărtează de temele uzual ilustrate în mozaic în contexte religioase, sau în cosmogoniile muncii din arta socialistă a mozaicului. În loc să înfățișeze mari realizări sau apoteoze mistice, mozaicurile vorbesc despre eșec, ambiguitate și perplexitate. Picturile și mozaicurile compun un spațiu care ridică întrebări legate de muncă și chestionează definițiile sale negative: ce nu este munca, ce nu arată a muncă și ce nu înseamnă munca.
„Ne dorim ca fiecare participare a României la Bienala de Artă să pună în valoare creația artistică contemporană din țara noastră, iar în acest sens lucrăm în permanență la îmbunătățirea procesului de selecție și de finanțare a proiectelor care ne reprezintă la Veneția.
În 2024, bugetul alocat de către Ministerul Culturii pentru acest proiect strategic al instituției noastre a fost suplimentat față de ediția anterioară și sperăm ca, în viitorul apropiat, să identificăm, alături de Institutul Cultural Român și Ministerul Afacerilor Externe, partenerii noștri în realizarea participării României la Bienală, mijloace cât mai adecvate pentru a oferi artiștilor români cele mai bune oportunități de afirmare pe plan internațional. Mă bucură faptul că un fenomen artistic cunoscut și recunoscut în lumea artistică internațională sub numele de «Școala de la Cluj» ne va reprezenta la cea de-a 60-a ediție a Bienalei, prin artistul Șerban Savu, dar și prin revenirea, în calitate de curator de această dată, a artistului Ciprian Mureșan”a declarat Diana Baciuna, secretar de stat în Ministerul Culturii.
Invitat să răspundă proiectului lui Șerban Savu, studioul de design grafic din Bruxelles Atelier Brenda (Sophie Keij și Nana Esi) propune o intervenție site-specific pe fațada și în holul Pavilionului României. Lucrările lor se preocupă de chestiunea valorii, pe care o abordează dintr-un unghi „arhaic și anarhic”. Înscrisul pe fațadă (precum urma lăsată de un înscris comemorativ deteriorat), designul unei monede (care regândește relația dintre efort, compensație financiară și autoritatea politică care validează această ecuație) și un studiu iconografic al semnelor care descriu munca converg într-un studiu speculativ de contrapropagandă.
„Institutul Cultural Român este onorat de rolul său important în cadrul participării României la Bienală, dezvoltându-l de la o ediție la alta. După căderea regimului comunist, reprezentanța de la Veneția a ICR a contribuit constant la implementarea proiectului țării noastre; din 2010 a inclus Noua Galerie de la institut în circuitul Bienalei, ca spațiu secund pentru desfășurarea participării naționale românești. Salut propunerea câștigătorilor din 2024 de a aduce în acest spațiu expresii ale scenei culturale din Republica Moldova.
Susținerea proiectului Ce este munca se circumscrie Axei Diplomație culturală și direcțiilor de acțiune prioritare din Strategia ICR 2022-2026, de promovare internațională a artelor vizuale și industriilor creative din România. Subliniez că am reușit, într-un context financiar complicat, să creștem cu 25% contribuția noastră financiară la implementarea proiectului național”, a menționat Liviu Jicman, Președintele Institutului Cultural Român.
Proiectul lui Savu va transforma Noua Galerie a Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția într-un atelier de mozaic. În spiritul micilor ateliere venețiene, Noua Galerie va deveni un spațiu de producție ce intersectează tradiția locală a mozaicului și preocupările conceptuale ale proiectului. Echipele de mozaicari vor fi alcătuite din profesori și studenți la arte din Republica Moldova, Iași și Cluj. Noua Galerie va găzdui, de asemenea, un program de dezbateri publice coordonate de criticul cultural din Republica Moldova Ovidiu Țichindeleanu, pe teme ce merg de la istoria artei mozaicului până la teoriile muncii din antropologie, la economia și filosofia contemporană, la ecologie și societatea post-muncă.
„Îmi face o deosebită plăcere să anunț că, în acest context istoric simbolic și, totodată, având în vedere că anul care s-a încheiat a fost un an aniversar pentru prezența României la Veneția, prin marcarea a 85 de ani de când România deține Pavilionul Național și a 25 de ani de când clădirea a intrat în lista monumentelor istorice, Ministerul Afacerilor Externe a întreprins o serie de demersuri pentru amplasarea, la intrarea în Pavilionul României, a unei plăci memoriale, cu efigia lui Nicolae Iorga. Acest gest simbolic reprezintă o recunoaștere a importanței pe care Nicolae Iorga, una dintre cele mai importante și prolifice personalități române, a avut-o în conservarea și promovarea în străinătate a patrimoniului cultural al României, inițiativa sa reprezentând practic actul fondator al participării României în pavilionul național din Giardini della Biennale, marele istoric fiind de altfel și comisar în doi ani consecutivi ”, a spus Andrei Novac, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe.
Proiectul va fi întregit de publicarea, la închiderea Bienalei de Artă de la Veneția 2024, a unui volum coordonat de Mihnea Mircan și Bertha Savu, care va reuni o serie de texte critice legate de temele abordate în practica lui Șerban Savu.
Proiectul care va reprezenta România la cea de-a 60-a ediție a Bienalei de Artă de la Veneția, prezentat în premieră la București, a fost caracterizat de Ioana Ciocan, comisarul României, astfel: „Cu o prezență ce datează din 1907 prin sculpturile lui Fritz Stork, și de la un Pavilion Național propriu din 1938, de la opere semnate de Ioan Andreescu, Nicolae Grigorescu, Ștefan Luchian, Cecilia Cuțescu Storck sau Henri Mavrodin, prezența României la La Biennale di Venezia a fost un fenomen complex și edificator pentru atmosfera culturală a epocii contemporane”.
Artiști: Șerban Savu, Atelier Brenda (Nana Esi & Sophie Keij)
Curator: Ciprian Mureșan
Comisar: Ioana Ciocan
Manager de proiect: Cristian Alexandru Damian
Arhitect: Gabriel Chiș
Editori: Mihnea Mircan, Bertha Savu
Fotograf: Marius Popuț
PR: Sutton Agency; Dăescu Borțun Olteanu Agency (DBO)
Proiect inițiat de IDEA Foundation
Organizatori: Ministerul Culturii, Institutul Cultural Român, Ministerul Afacerilor Externe
Artist
Șerban Savu este un artist care trăiește și lucrează în Cluj-Napoca. Interesat de multiplele sensuri ale realității vizibile, el pictează imaginea lumii din jurul său, văzută prin filtrul istoriei artei. Caracterizate de empatie și observație atentă, prin mijloacele sintezei și recompunerii, picturile sale invită la o reevaluare a prezentului într-un context istoric mai larg. Lucrările lui Șerban Savu au fost expuse la Centre Pompidou, Paris; Fondazione Nicola Del Roscio, Roma; Galeria Rudolfinum, Praga; Museo Pietro Canonica a Villa Borghese, Roma; Muzeul Național de Artă Contemporană, București; Le Lait Centre D’art Contemporain, Albi; PLATEAU, Samsung Museum of Art, Seul; Arken Museum of Modern Art, Ishoj; Műcsarnok Kunsthalle, Budapesta.
Artiști invitați
Atelier Brenda este o designeră impetuoasă care trăiește și lucrează în Bruxelles, Belgia. Născută în 2012 în Gent, ea reprezintă alter egoul fuzionat a două directoare de creație independente (Nana Esi & Sophie Keij), ale cărui lucrări sunt caracterizate de natura spontană a designului și de interacțiunea dinamică dintre conștient și subconștient. În practica sa, ea caută în permanență să exploreze și să își adâncească înțelegerea lumii tulburi în care trăim, înțelegere antrenată de transdisciplinaritate și de ajustarea fină a realității.
Curator
Ciprian Mureșan este un artist care trăiește și lucrează în Cluj-Napoca. Mureșan a expus în Pavilionul României la cea de-a 53-a Expoziție Internațională de Artă – la Biennale di Venezia, a participat la cea de-a 17-a ediție a Bienalei de la Sydney și la cea de-a 57-a Expoziție Internațională de Artă – la Biennale di Venezia. Lucrările sale au fost expuse, de asemenea, la Centre Georges Pompidou, Paris; Tate Modern, Londra; Muzeul de Artă Modernă, San Francisco; New Museum, New York; S.M.A.K., Gent. Interesul său de lungă durată pentru practica curatorială s-a reflectat în expoziții precum Volum prin straturi, Cazarma U, Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii; Domino Dancing, Galeria Plan B, Cluj; E obligatoriu să avem un titlu, Salonul de proiecte, București.
