Prin Fondul pentru Modernizare, România poate accesa circa 6-7 mld. euro, în perioada 2021-2030

Studiu Horváth

  • Fondul pentru Modernizare (FM), instrument creat de UE, alocă României 6-7 miliarde de euro până în 2030, pentru modernizarea sistemului energetic
  • Beneficiile așteptate prin FM se vor realiza doar dacă fondurile vor stimula concurența din piața de energie, mărind competitivitatea acesteia
  • Potrivit Horváth, prețul certificatelor CO2, prin vânzarea cărora se finanțează FM, crește accelerat: de la 30 euro/ tCO2, în T1 2021, la 52 euro/ tCO2, în prezent
  • Dintre cele zece țări beneficiare a FM, România are cea mai mare cotă, 31%, dar riscă să piardă un an din program, din cauza lipsei capacității de implementare sau a întârzierii operaționalizării Fondului
  • Cehia, o altă beneficiară a FM, a creat deja strategia și cadrul legislativ necesare pentru implementarea fondurilor alocate, iar peste 65% din acestea vor fi investite în energie regenerabilă și în modernizarea sistemului de energie termică
  • Horváth oferă servicii de identificare a celor mai eficiente modalități de obținere a finanțărilor europene, susținând clienții săi în pregătirea demersurilor formale necesare

România are oportunitatea de a accesa, în perioada 2021-2030, circa 6-7 miliarde euro din suma alocată prin Fondul pentru Modernizare, instrument proiectat de Uniunea Europeană pentru a finanța investiții destinate modernizării sectorului energetic în zece state europene. Țara noastră riscă să rateze primul an din acest program investițional, din cauza lipsei mecanismelor naționale de implementare a proiectelor de modernizare energetică. Potrivit companiei de consultanță în management, Horváth, una dintre soluțiile pentru deblocarea urgentă a acestei situații este o strategie de accesare a fondurilor integrată cu Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cu Fondul de Tranziție Justă (FTJ), cu Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC), precum și cu alte strategii, planuri și fonduri europene sau naționale. De asemenea, beneficiile așteptate prin intermediul Fondului pentru Modernizare se vor concretiza doar dacă acest ajutor financiar va fi utilizat pentru a stimula concurența pe piața locală de energie.

Un factor important în demersul de accesare a fondurilor este asigurarea unor criterii clare de atribuire a acestora, care să urmărească în primul rând mărirea competitivității pieței locale de energie. În prezent, piața locală de energie trece prin una din cele mai turbulente perioade din istorie, cu prețuri record de tranzacționare a energiei electrice.

Potrivit datelor oficiale, infrastructura energetică a României este subdezvoltată, iar mai mult de 70% din rețelele de transport și distribuție sunt mai vechi de 45 de ani. Din această cauză, țara noastră este dependentă de energia generată pe bază de cărbune, ceea ce duce la un preț ridicat al energiei furnizate. Fondul pentru Modernizare a fost alocat către 10 țări membre ale Uniunii Europene, unde PIB-ul pe cap de locuitor este mai mic de 60% din media UE. Bugetul este calculat prin acordarea a 2% dintre certificatele de carbon licitate în conformitate cu normele europene.

„În ultimii patru ani, barometrul pentru prețul de tranzacționare a energiei electrice în România a fost evoluția costului certificatului de emisii CO2. În 2021, am observat o creștere accelerată a acestora, de la 30 euro/ tCO2 în primul trimestru, la 52 euro/ tCO2 în prezent, ceea ce, coroborat cu ponderea semnificativă a cărbunelui în mixul energetic, are un impact semnificativ negativ asupra competitivității pieței energetice și, implicit, afectează performanța economiei naționale”, explică Vlad Gheorghe, reprezentant Horváth.

Cele zece țări care beneficiază de Fondul pentru Modernizare sunt: Letonia, Estonia, Croația, Lituania, Bulgaria, Ungaria, Slovacia, Polonia, Cehia și România.

„UE a creat acest Fond pentru a sprijini state est-europene a căror economii suferă din cauza sectorului energetic necompetitiv. În mod cert, țara noastră are nevoie de acest ajutor pentru a-și moderniza lanțul valoric energetic. Din păcate, infrastructura și tehnologiile învechite au ca urmare faptul că România realizează un PIB de 2.330 euro la tona de gaze cu efect de seră pe care le produce, în timp ce în cazul altor economii mai dezvoltate, situația este în mod clar diferită. De exemplu, Suedia raportează 10.125 euro per tona de emisii de carbon, iar Franța 7.330 euro. Acest lucru înseamnă că producem puțin, în schimb poluăm mult. Faptul că România are cea mai mare cotă din Fondul pentru Modernizare, aproximativ 31%, este un succes de negociere și ne arată susținerea de care putem beneficia. Cu toate acestea, din păcate, România nu se numără printre cele cinci țări beneficiare care au creat deja cadrele necesare implementării proiectelor ce vor primi finanțarea Comisiei Europene și Băncii Europene de Investiții, prin intermediul Fondului. Întârzierea modernizării sistemului energetic cu încă un an, dacă ratăm termenul de depunere a proiectelor din această vară, va avea consecințe puternice la nivel economic contribuind la continuarea volatilității pieței energetice. Fondul de Modernizare, însă, trebuie să fie alocat pe baze economice și, implicit, sustenabile”, mai punctează Vlad Gheorghe.

Cehia se numără prin cele cinci țări care au finalizat deja cadrele de implementare a proiectelor prin care vor accesa Fondul pentru Modernizare. Astfel, 39% din bugetul care îi revine va merge către dezvoltarea sectorului de energie regenerabilă, iar 26% în modernizarea sistemului de generare și distribuire a energiei termice, în special în Praga.

Sprijinul financiar oferit prin Fondul de Modernizare este destinat, printre altele, tranziției către un sistem energetic cu emisii reduse de carbon, prin stimularea investițiilor în surse regenerabile de energie, rețelele de transport care să includă distribuția energiei termice în zonele rezidențiale și comerciale, interconectări de rețele pentru transportul de electricitate și gaze naturale, precum și pentru o tranziție echitabilă în regiunile dependente de cărbune.

- PUBLICITATE -

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

WWW