Importurile de țiței ale României sunt în creștere, pe fondul unei producții interne care tot scade. Țițeiul kazah, care este cea mai importantă sursă pentru rafinăriile românești va fi însă livrat în volume tot mai mari, chiar dacă pentru asta kazahii se zbat să găsească rute alternative pentru unele volume care să nu mai tranziteze teritoriul Rusiei
Producția de țiței a României, odinioară un mare producător, continuă să scadă, potrivit ultimelor date statistice. Astfel, conform ultimelor informații de la Institutul Național de Statistică (INS), România a produs, în primele șapte luni ale acestui an, o cantitate de țiței de 1,46 milioane tone echivalent petrol (tep), cu 119.600 tep mai mică (-7,6%) față de cea înregistrată în perioada similară din 2024.
Declinul este vizibil și din datele operaționale ale Petrom, singurul producător semnificativ de țiței din România. În al treilea trimestru al anului, producția de țiței și condensat a companiei a fost de doar 47.900 barili echivalent petrol (bep)/zi, iar ea scade încontinuu, de la un trimestru la altul. În al treilea trimestru al anului trecut, producția era de 52.000 bep/zi.
În aceste condiții, producția internă nu mai acoperă de mult nici măcar consumul rafinăriei Petrom de la Brazi (circa 4,5 milioane de tone pe an capacitate). Iar în total cele trei rafinării mari din România (Petromidia, Petrobrazi și Lukoil) au o capacitate de circa 12,5 milioane de tone de petrol pe an. Deci România importă masiv petrol pentru necesarul celor trei rafinării din țară, fără a socoti și ce vine la mai mica rafinărie Vega, care este specializată în produse speciale (bitum, hexan), nu în carburanți.
Potrivir ultimelor date de la INS, importurile de țiței au totalizat, în primele șapte luni ale anului, 5,14 milioane tep, cu 906.500 tep peste cele consemnate în primele șapte luni ale anului precedent. Deci importurile au crescut cu peste 21% în primele șapte luni ale anului.
Iar, potrivit ultimei prognoze a echilibrului energetic, publicată de Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP), producția de țiței ar urma să scadă până în anul 2027 cu un ritm mediu anual de 2,5%. Potrivit CNSP, această scădere este consecința declinului natural al zăcămintelor din România. În aceste condiții, importul de țiței este preconizat în urcare la 7,8 milioane tep, în 2027, cu un ritm mediu anual de 1,5%, timp în care va crește cu 10,4% în 2025 – la 7 milioane tep, cu 7,4% în 2026 – la 7,52 milioane tep, respectiv cu 7,8% în 2027.
Kazahstanul este principala sursă de import de țiței a României. Livrările vor crește
Așadar, dependența României de țițeiul din import va crește, dar principala sursă de import cu țiței a țării, Kazahstanul, își va majora aportul.
Anul trecut, importurile de țiței din Kazahstan au totalizat aproximativ 4,2 milioane de tone, adică peste jumătate din total, țara din Asia centrală consolidându-și astfel poziția de cel mai mare furnizor de țiței pentru România. Iar în prima jumătate din acest an importurile de țiței kazah al țării au ajuns la 3,3 milioane tone, în creștere cu peste o treime față de aceeași perioadă a anului trecut, asta în condițiile în care țara noastră respectă embargoul și nimeni nu mai cumpără țișei rusesc.
Compania națională de petrol și gaze a Kazahstanului, KazMunaygas, controlează grupul Rompetrol, care operează Petromidia, cea mai mare rafinărie din România, și Vega. În primele șase luni ale anului, Rompetrol Rafinare, care operează cele două unități, a înregistrat o creștere operațională semnificativă. Volumul total al materiilor prime procesate – în imensa majoritate țiței din Kazahstan, s-a ridicat la aproximativ 2,97 milioane tone, în creștere cu 62% față de nivelul consemnat în perioada similară a anului trecut, când unitățile de producție au fost oprite totuși temporar pentru realizarea lucrărilor planificate de revizie generală. Iar țiței de origine Kazahstan importă și Petrom pentru Petrobrazi.
Iar Kazahstanul își va majora livrările în acest an, chiar dacă va trebui să apeleze și la o costisitoare re-rutare parțială a volumelor care să ajungă la noi și în restul Europei. Astfel, presa locală a scris recent că țara caspică și-a propus să majoreze exporturile de petrol până la 70,5 milioane de tone în acest an, Italia, Țările de Jos, Franța, România, Grecia și China fiind printre principalii cumpărători. Anul trecut, exporturile au fost de doar 68,6 milioane de tone.
Conducta CPC (operată de Caspian Pipeline Consorțium, prin care țițeiul traversează Rusia, de la Caspica spre estul Mării Negre, în terminalul portului rusesc Novorosiissk) a rămas ruta dominantă, transportând 54,9 milioane de tone sau 80% din volumul exporturilor de petrol ale Kazahstanului.
Potrivit publicației Astana Times, dependența puternică a Kazahstanului de oleoductul CPC, una dintre cele mai mari conducte de țiței din lume, subliniază vulnerabilitatea țării și urgența asigurării unor rute alternative.
Printre opțiunile de diversificare analizate de autoritățile de la Astana se numără extinderea rutei transcaspice. Kazahstan a promovat această rută, care implică trimiterea de țiței peste Marea Caspică și prin conducta Baku-Tbilisi-Ceyhan (BTC), care ajunge la Marea Mediterană și ocolește Marea Neagră, pentru livrarea pe piața europeană. Anul trecut, prin conducta Baku-Tbilisi-Ceyhan (BTC) au fost transportate 1,4 milioane de tone de petrol din Kazahstan, cu planuri de creștere a volumelor la 1,7 milioane de tone în 2025. Ambiția pe termen lung este de a crește transporturile la până la 20 de milioane de tone anual.
Pentru a spori capacitatea conductei, Ministerul kazah al Energiei și KazMunayGas au înființat un grup de lucru comun cu Chevron, ExxonMobil, Shell, Eni, Total, CNPC și Inpex pentru a evalua modernizările infrastructurii pe termen lung.
“Propunerile includ construcția conductei Eskene-Kuryk/Aktau, o potențială conductă submarină prin Marea Caspică până la Azerbaidjan și noi terminale și conectori la sistemul BTC. Investițiile în extinderea capacității porturilor Aktau și Kuryk, împreună cu consolidarea flotei maritime caspice, sunt, de asemenea, recunoscute ca fiind cruciale. Cu toate acestea, estimările specifice ale costurilor rămân în curs de evaluare’, a informat Ministerul kazah Energiei într-un comentariu către The Astana Times.
În paralel însă, Kazahstan evaluează și fezabilitatea transportului de petrol prin conducta Baku-Supsa, care merge din Azerbaidjan până în Georgia și oferă acces direct la Marea Neagră, oferind o rută alternativă către piața din România și Europa. Ruta are o capacitate anuală de transport de cinci milioane de tone, iar Kazahstan ar putea utiliza până la trei milioane de tone.
Începând din 2023, Kazahstan a început să furnizeze petrol prin conducta Druzba către Europa Centrală. Livrările către rafinăria Schwedt din Germania, aparținând companiei Rosneft Deutschland, sunt în curs de desfășurare prin conducta Atyrau-Samara și ulterior prin conducta Druzba. Livrările către Germania prin conducta Druzba au crescut semnificativ în ultimul an, ajungând la 1,5 milioane de tone în 2024. Între ianuarie și iulie anul curent, Germania a importat aproximativ 1,1 milioane de tone de țiței kazah.
Ungaria a devenit, de asemenea, un destinatar de petrol kazah printr-o rută alternativă care implică transportul maritim către Croația. În august, KMG a livrat 85.000 de tone rafinăriei Szazhalombatta din Ungaria, prin conducta de petrol de la Marea Adriatică, operată de compania croată JANAF. Acest lucru marchează începutul unui parteneriat strategic mai amplu cu Grupul MOL din Ungaria, deschizând un alt coridor pentru intrarea petrolului kazah în Uniunea Europeană.
