Despre turismul românesc se pot spune multe. Prețuri mari, servicii sub standard, amatorism și multe altele. Mai mult, se vorbește despre un colaps. Avem exemple. Sunt prezentate situații care se nu se corelează cu datele statistice oficiale. De pildă, sezonul estival de pe litoralul românesc a fost un dezastru. Chiar este așa?. Depinde cum privești lucrurile. Este adevărat că scăderea cu 75% a plăților cu voucherele de vacanță a dus la o diminuare cu 15% a rezervărilor prin agențiile de turism. Pe de altă parte, hotelierii raportează creșteri confirmate de tendința turiștilor de a apela la serviciile platformelor online sau direct la achiziția directă a serviciilor hoteliere. La ce servesc aceste date și controverse? În niciun caz imaginii industriei turismului românesc.
Nu degeaba am folosit termenul de industrie, care este una națională cu pondere în Produsul Intern Brut. Dacă este așa, această industrie are nevoie nu de favoruri, ci de o politică coerentă de dezvoltare și de promovare a unui brand de țară. Poate nu întâmplător avem un Minister al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului care să se implice efectiv și în ultimele două domenii menționate în titulatură. Altfel, orice inițiativă privată este sortită eșecului și oprobriului public. Pe “hârtie”, ministerul menționat are toate pârghiile și instrumentele legale. Trebuie doar să le aplice pentru a nu permite interpretări și “scheme” care nu au legătură cu turismul.
Din acest punct de vedere, de apreciat recenta postare pe pagina sa de Facebook a domnului Laurențiu Viorel Gidei, Secretar de Stat din cadrul MEDAT:
“La Marea Neagră discutăm despre soarta turismului de pe litoralul românesc, care este aproape de colaps! Previziunile nu sunt optimiste! O industrie întreagă trage un semnal de alarmă care trebuie să ne trezească la realitate.
Turismul poate aduce beneficii majore economiei României, însă are nevoie urgentă de sprijin politic și guvernamental.
Problemele nu țin de lipsa potențialului, ci de voința politică.
Să acționăm cât timp încă se mai poate!”.
O declarație curajoasă, care poate avea valoare de angajament.

Menționăm faptul că poziția oficialului MEDAT survine în urma vizitei de lucru pe Litoralul Românesc (15-16 decembrie) în urma inițiativei Federației Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR). Acolo în incinta Hotelului Steaua de Mare – Aqvatonic Balneo & Spa din Eforie Nord, având discuții cu conducerea celor două organizații patronale membre FPTR, Organizația Patronală Mamaia-Constanța, președinte Nicolae Bucovală, și Organizația Patronală Mangalia, președinte Linica Stan, precum și cu angajatori importanți din structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare și alimentație publică de pe litoralul românesc. Scopul acestei vizite a fost identificarea, împreună cu reprezentanții organizațiilor patronale, ai asociațiilor din turism și ai operatorilor economici relevanți, a soluțiilor pentru remedierea neajunsurilor semnalate în procesul de redresare a turismului românesc, precum și stabilirea măsurilor necesare pentru deschiderea sezonului estival 2026.
Care au fost propunerile reprezentanților FPTR, considerate de Secretarul de Stat că nu constituie o listă de nemulțumiri, ci propuneri coerente pentru asigurarea unei funcționări normale a sezonului estival 2026 și a activității turistice în general.:
1. Înființarea unui grup de lucru dedicat, format din reprezentanți ai MEDAT, ai Direcției de Specialitate, ai Direcției Juridice și reprezentanți ai structurilor asociative, coordonat de un secretar de stat nominalizat prin ordin de Ministru, în vederea analizării și actualizării legislației specifice domeniului turismului:
– Lege specială pentru OMD Central – Modificări semnificative la Ordonanța Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea și desfășurarea activității de turism în România
– Modificarea întregii filozofii a criteriilor de clasificare și licențiere, fără a se face rabat de la calitatea serviciilor
– Modificarea legislației privind concesiunea/închirierea plajelor – Modificarea Codului administrativ în vederea concesionării sau vânzării unor terenuri limitrofe structurilor de primire turistică, aflate în proprietatea unităților administrativ-teritoriale, către operatorii economici din turism.
– Modificarea metodologiei privind comunicarea publică în scop ambiental a operelor și produselor purtătoare de drepturi conexe și tabelele privind remunerațiile cuvenite titularilor de drepturi pentru utilizarea prin gestiune colectivă facultativă, prin gestiune colectivă obligatorie sau prin gestiune colectivă extinsă în unități de alimentație publică și unități de cazare. În prezent, organismele de gestiune colectivă percep remunerațiile raportat la întreaga capacitate de cazare a unităților, fără a ține cont de gradul de ocupare.
– Elaborarea Ghidului pentru înființarea Organizațiilor de Management al Destinației
– Introducerea interdicției de a promova structuri de primire turistică neclasificate pe platformele de promovare (Booking, Airbnb etc.), eliminând astfel concurența neloială. ANAF să încheie protocoale de colaborare cu aceste platforme pentru a obține informații referitoare la veniturile realizate de operatorii economici români din activitatea de cazare.
– Implementarea unui sistem care să permită preluarea în timp real a datelor privind cazarea turiștilor, cu următoarele beneficii principale: – posibilitatea adaptării imediate a politicilor tarifare și a prețurilor la nivelul fiecărei destinații;
– realizarea de estimări fundamentate pe date reale, necesare ajustării bugetelor de venituri și cheltuieli;
– transmiterea operativă a datelor statistice către INS.
– Finalizarea Hotărârii de Guvern pentru aprobarea Normelor metodologice privind atestarea şi stabilirea atribuțiilor ghizilor de turism – Eliminarea verificării la fața locului pentru structurile de cazare de tip garsoniere și apartamente de închiriat. Certificatul de clasificare va fi emis direct și va conține mențiunea: “emis pe propria răspundere a proprietarului”.
– Modificarea legislației astfel încât autorizațiile sezoniere să fie eliberate obligatoriu pentru întreaga perioadă a sezonului estival (1 mai – 30 septembrie), evitând funcționarea limitată a unor unități și degradarea aspectului stațiunilor.
Operatorii economici trebuie să finalizeze, până la 29 aprilie, pregătirea structurilor de primire și a spațiilor verzi, astfel încât, împreună cu măsurile autorităților locale, stațiunea să fie pregătită pentru deschiderea sezonului. Lucrările interioare pot continua până la deschiderea parțială sau totală, în funcție de primele sosiri ale turiștilor.
– Modificarea legislației astfel încât pentru beach-barurile amplasate pe plaje (construcții ușoare, provizorii) să nu mai fie necesare autorizații de construire sau certificate de urbanism, ci doar avizul de la Apele Române Dobrogea și avizul direcției de specialitate din cadrul MEDAT.
– Menținerea cotei reduse de TVA pentru structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare și alimentație publică b)
– Reintroducerea impozitului specific, care va asigura, cu certitudine și în mod predictibil, încasarea veniturilor bugetare prognozate pentru anul 2026 aferente activităților corespunzătoare codurilor CAEN din domeniul cazării și alimentației publice, fără a genera costuri suplimentare pentru Guvern.
– Emiterea de ordine de ministru pentru suspendarea și/sau modificarea, pe baze principiale noi, a ordinelor pentru constituirea:
− Consiliului Consultativ al Turismului
− Consiliului de Brand Turistic Național
Totodată, reprezentanții din turism au mai cerut:
1 Extinderea sezonului estival Modificarea legislației aplicabile – respectiv a Codului administrativ – astfel încât concesionarea și vânzarea unor terenuri aparținând domeniului public sau privat al unităților administrativ-teritoriale să fie permise operatorilor economici deținători de structuri de primire turistice clasificate, în vederea extinderii serviciilor suplimentare prin amenajarea de piscine, locuri de joacă și alte forme de agrement, cu scopul prelungirii sezonului estival.
2. Pregătirea stațiunilor turistice pentru sezonul estival, până la data de 29 aprilie 2026:
– asigurarea utilităților necesare pe plaje;
– efectuarea lucrărilor de curățenie, întreținere a spațiilor verzi, toaletare a arborilor și reabilitare a mobilierului urban;
– funcționarea corespunzătoare a sistemului de iluminat public; – menținerea calității drumurilor de acces în și dinspre stațiuni, inclusiv refacerea marcajelor rutiere;
– încheierea și operaționalizarea contractelor de utilități și întreținere pentru întreaga durată a sezonului estival;
– asigurarea serviciilor de salvamar și a punctelor de prim ajutor în cadrul stațiunilor.
3. Modificarea legislației privind autorizarea structurilor sezoniere. Modificarea cadrului legislativ astfel încât autorizațiile de funcționare sezoniere să fie eliberate, în mod obligatoriu, pentru întreaga perioadă a sezonului estival, respectiv 1 mai – 30 septembrie (perioada definită prin lege că sezon turistic).
Această măsură urmărește evitarea situațiilor în care unele unități funcționează doar 2–3 luni (vârful de sezon), iar pe durata rămasă contribuie la degradarea aspectului general al stațiunilor. Totodată, operatorii economici ar trebui obligați ca, până cel târziu la data de 29 aprilie, să finalizeze pregătirea structurilor de primire turistică și a spațiilor verzi aflate în proprietate, astfel încât, împreună cu măsurile dispuse de autoritățile locale, stațiunea să fie pregătită pentru deschiderea sezonului estival.
C. Plaje Modificarea întregii filozofii de închiriere a plajelor:
a) Modificarea legislației în vigoare care să permită simplificarea procedurilor de concesionare/închiriere a plajelor, inclusiv preluarea contractelor existente și reorganizarea sectoarelor de plajă. Obiectivul este asigurarea unei utilizări eficiente a acestora de către operatorii economici dețînători de structuri de primire turistică clasificate și de către autoritățile publice locale, în colaborare cu Organizațiile de Management al Destinațiilor (O.M.D.).
b) Reducerea birocrației și a eliminării operatorilor economici intermediari, care, până în prezent, au beneficiat disproporționat de legislația în vigoare, în detrimentul unei dezvoltări armonioase a sectorului turistic.
c) Asigurarea accesului gratuit la plajă pentru vizitatori, localnici, dar și pentru turiștii cazați în structurile clasificate, fără costuri suplimentare, pentru a crește atractivitatea destinației Litoralului Românesc.
d) Sectorizarea plajelor în regim de urgență, astfel încât începând cu anul viitor, toate sectoarele de plajă să poată fi gestionate de deținătorii de structuri de primire turistice și primăriile locale, iar cele nelicitate să fie gestionate de către Apele Române Dobrogea.
e) Menținerea responsabilităților de întreținere a plajelor de către operatorii economici din turism și Primării, așa cum este prevăzut în actuala legislație.
f) Asigurarea de către Primării a infrastructurii necesare pentru servicii de bază, cum ar fi vestiare, dușuri și toalete. Prezenta propunere este formulată în urma consultărilor cu autoritățile locale și operatorii economici de pe litoral.