Pensionarii, miza electorală din 2021

Săptămâna trecută, Standard & Poor’s a confirmat ratingul de ţară al României la nivelul „BBB-„, cu perspectivă negativă, nivel identic cu cel stabilit la finalul anului trecut.

O veste bună, dar… „Fiscal” este cuvântul cel mai des folosit în cadrul comunicatului de presă, semn că dacă populismul va continua să domine mediul politic, trecerea ratingului la nivelul „junk” va deveni o certitudine.

„Deşi ne aşteptăm ca efectele negative economice şi fiscale induse de COVID-19 să împingă datoria publică netă a României la 43% din PIB în 2020, iar cheltuielile cu dobânzile să crească până la aproape 5% din veniturile fiscale, anticipăm o consolidare fiscală semnificativă după alegeri”, precizează S&P.

Numai că actualul Executiv se confruntă cu obligaţia aplicării legilor privind majorarea alocaţiilor pentru copii şi a pensiilor, votate anul trecut chiar şi de propriii parlamentari.

Între timp, intrările la buget se reduc constant, după cele aproape trei luni de izolare socială, care au pus lacătul pe uşile multor companii.

„În condiţiile apropierii alegerilor, credem că (guvernul, n.red.) va majora totuşi pensiile cu aproximativ 10%”, se arată în comunicatul S&P, care estimează că economia României se va contracta anul acesta cu 5,5% iar „activitatea economică se va recupera treptat de la jumătatea anului 2020 şi va ajunge la o creştere de 4% în 2021”. Scăderea oficială prognozată a PIB pentru acest an este de 1,9%, în timp ce contracţia anticipată de Unicredit Bank urcă la 9,4%.

Guvernul se poate baza pe sumele promise de Comisia Europeană doar către sfârşitul anului sau începutul celui viitor. Această întârziere se suprapune cu reducerea exporturilor româneşti provocată de scăderea economiilor europene. Conform Eurostat, PIB-ul din zona euro a scăzut cu 3,6%, iar cel al UE cu 3,2% în primul trimestru al anului 2020, comparativ cu trimestrul precedent, cea mai mare contracţie începând cu 1995.

Într-o astfel de situaţie, cea mai la îndemână soluţie rămâne cea a împrumuturilor locale sau externe. Pentru a facilita aceasta soluţie, BNR a achiziţionat titluri de stat în lei de pe piaţa secundară, volumul cumulat în aprilie şi mai apropiindu-se de 3,5 miliarde lei.

Doar că o eventuală înrăutăţire a ratingului ar echivala cu creşterea dobânzilor, costuri care se vor adăuga celor deja existente.

Andrei Rădulescu, director Analiză Macroeconomică la Banca Transilvania, se aşteaptă „la o creştere cu un ritm mediu anual de peste 2.5% în intervalul 2020-2022 (…). În acest scenariu, investiţiile productive şi consumul privat ar putea înregistra dinamici medii anuale de aproximativ 3.5%. (…) De asemenea, prognozăm ameliorarea contribuţiei exportului net la dinamica anuală a PIB pe termen mediu, evoluţie influenţată şi de perspectivele de depreciere pentru cursul real efectiv al monedei naţionale”.