Măsuri sociale și sprijin pentru mediul de afaceri, investiții record și utilizare extinsă a fondurilor europene
Ministerul Finanțelor a publicat în transparență pachetul de documente aferente proiectului de buget general consolidat pentru anul 2026, construit pe principii de responsabilitate fiscală, echilibru și dezvoltare economică sustenabilă. Bugetul este orientat către mediul de afaceri și relansare economică și este fundamentat pe un nivel record al investițiilor publice și pe o utilizare extinsă a fondurilor europene, având ca obiectiv consolidarea creșterii economice și susținerea comunităților locale.
Acesta conține:
– Proiectul de lege a bugetului de stat pe anul 2026, precum și Raportul privind situația macroeconomică pe anul 2026 și proiecția acesteia pe anii 2027-2029
– Proiectul de lege a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2026
– Proiectul de lege pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2026, precum și STRATEGIA FISCAL-BUGETARĂ PENTRU PERIOADA 2026 – 2028
„Bugetul pentru 2026 este un buget al responsabilității și al dezvoltării și reflectă angajamentul Guvernului pentru menținerea echilibrului între consolidarea fiscală și susținerea investițiilor, astfel încât ajustarea deficitului bugetar să se realizeze gradual, fără a afecta potențialul de creștere al economiei. Prin acest buget urmărim utilizarea responsabilă a banilor publici și continuarea proiectelor care contribuie la modernizarea economiei și la creșterea calității vieții românilor.
Direcționarea resurselor către proiecte care generează creștere economică, consolidarea disciplinei financiare și creșterea transparenței în gestionarea banilor publici vor asigura menținerea unei politici fiscale responsabile și predictibile, în concordanță cu angajamentele asumate la nivel european și cu obiectivul de reducere graduală a deficitului bugetar”, a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor.
Pentru anul 2026, deficitul bugetar este estimat la 6,2% din PIB, respectiv 127,7 miliarde lei, fiind proiectat să scadă la 5,1% din PIB în 2027. Produsul Intern Brut este estimat la 2.045 miliarde lei în 2026, respectiv la 2.182 miliarde lei în 2027.
Veniturile totale ale bugetului cresc de la 34,7% la 36,0% din PIB, reflectând atât măsurile de consolidare fiscală, cât și o îmbunătățire a colectării. Din acest total, 31,1% din PIB reprezintă venituri curente – venituri fiscale, contribuții și alte venituri ale statului. Astfel, veniturile totale ale bugetului general consolidat sunt estimate la aproximativ 736,5 miliarde lei în 2026, în timp ce veniturile curente se ridică la 636,3 miliarde lei. Construcția bugetară are la bază venituri stabilizate și eficientizarea activității administrației fiscale.
În ansamblu, bugetul este construit astfel încât resursele suplimentare să fie orientate prioritar către investiții și absorbția fondurilor europene, în paralel cu continuarea consolidării fiscal-bugetare. Deși, pe fondul împrumuturilor acumulate în anii anteriori, dobânzile cresc cu aproximativ 0,4% din PIB, de la 50,5 miliarde lei la 60,8 miliarde lei, bugetul proiectează în condițiile reducerii deficitului absorbția unor cheltuieli cu investițiile care se ridică peste nivelul anului 2025, cu un nivel record de peste 160 miliarde de lei, cu precădere cele din fonduri europene.
Sprijin pentru sectoare sociale și programe prioritare
Bugetul include alocări importante pentru programe sociale și educaționale, precum:
- 1,7 miliarde pentru sprijinirea vârstnicilor prin acordarea de sprijin financiar (pachetul de solidaritate);
- 1,53 miliarde lei pentru programul „Masă sănătoasă” în școli;
- 15,48 miliarde lei pentru finanțarea serviciilor sociale pentru copii și persoane cu dizabilități, inclusiv pentru finanțarea drepturilor asistenților personali ai persoanelor cu handicap grav și a indemnizațiilor lunare;
- sprijin pentru infrastructura de drumuri județene și comunale;
- programe pentru protecția mediului și dezvoltarea comunităților locale.
Totodată, sunt prevăzute fonduri pentru compensarea costurilor la energie, în cazul în care mecanismele existente nu acoperă cererile de decontare. În acest sens, 1,75 miliarde lei sunt alocate Ministerului Muncii, iar 2 miliarde de lei Ministerului Energiei.
Sprijin pentru mediul de afaceri și investiții private
Bugetul este orientat ferm către mediul de afaceri și relansare economică, atât prin sumele din investiții care ajung în economie, cât și prin stimularea investițiilor productive, deductibilități pentru profitul reinvestit și mecanisme moderne de finanțare prin capital de stat și credite fiscale dedicate industriei, exploatării resurselor, inovării și reîntoarcerii capitalului uman din afara țării în România.
Bugetul pe 2026 susține creșterea economică pe termen lung, într-un context european și internațional marcat de incertitudini, printr-un mix de investiții publice ridicate, consolidare fiscală graduală și măsuri de sprijin pentru mediul de afaceri.
Este un buget realist, construit fără presiune fiscală suplimentară în 2026, pe baza veniturilor stabilizate în urma corecțiilor din a doua jumătate din 2025, inclusiv eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) și ajustările privind regimul microîntreprinderilor, care asigură predictibilitate și o bază solidă de venituri.
Proiectul de buget include, în mod distinct, creditele de angajament necesare pentru lansarea schemelor de ajutor de stat prevăzute în cadrul pachetului de relansare economică, precum și pentru stimularea investițiilor private prin măsurile fiscale adoptate recent de Guvern în cadrul aceluiași pachet.
Este pentru prima dată când România are programe coerente de atragere de investiții, care îmbină facilități fiscale pentru mediul de business, scheme de ajutor de stat pentru stimularea investițiilor, bonificații pentru plata obligațiilor fiscale și măsuri de stimulare a pieței de capital.
Resurse semnificative pentru comunitățile locale
Bugetul pe 2026 alocă cel mai ridicat nivel de până acum al resurselor pentru dezvoltarea comunităților și autorităților publice locale – 86,4 de miliarde de lei față de 79 de miliarde de lei în 2025 (+7,4 miliarde lei), aproximativ 2/3 din fondurile europene fiind direcționate către proiecte locale și regionale, asigurând astfel cofinanțările necesare și continuitatea investițiilor în teritoriu.
Din TVA sunt alocate 27,7 miliarde lei pentru finanțarea bugetelor locale, dintre care:
- 4,5 miliarde lei pentru bugetele locale ale județelor;
- 17,6 miliarde lei pentru bugetele locale ale comunelor, orașelor, municipiilor și sectoarelor Municipiului București;
- 880 milioane lei pentru drumuri județene și comunale;
- 3,8 miliarde lei pentru echilibrarea bugetelor locale;
- 915,6 milioane lei pentru finanțarea învățământului privat și confesional acreditat fără taxe.
Distribuirea impozitului pe venit către autoritățile locale se realizează pe baza unor cote stabilite prin lege: 15% pentru județe, 63% pentru municipii, orașe și comune, 14% pentru fondul național de echilibrare, 6% la dispoziția consiliilor județene, iar 2% pentru instituții culturale precum teatrele, operele și filarmonicile.
Mecanismele de echilibrare se bazează pe cote clare, praguri per locuitor și rețineri diferențiate, asigurând un management financiar bazat pe date și modele obiective.
Proiectul de buget pentru 2026 corectează modul de finanțare al Municipiului București. În ultimii ani, resursele Capitalei din impozitul pe venit au scăzut din cauza modificărilor legislative ale bazei de impozitare și a contribuției la mecanismul național de echilibrare a bugetelor locale.
Pentru 2026 proiectul de buget propune o formulă mai echitabilă și mai predictibilă de finanțare a Capitalei. Astfel, se propune crearea unui fond la dispoziția Consiliului General al Municipiului București, destinat finanțării serviciilor publice generale de la nivelul Municipiului București, pentru asigurarea cofinanţării proiectelor de infrastructură şi pentru susţinerea programelor de dezvoltare locală.
Prin această abordare se urmărește crearea unui cadru bugetar mai stabil și mai predictibil, care să permită planificarea multianuală a investițiilor și îmbunătățirea calității serviciilor publice pentru locuitorii Capitalei.
Veniturile bugetare proiectate reflectă o bază stabilizată și o colectare îmbunătățită
Veniturile totale ale Bugetului General Consolidat sunt proiectate la 736,5 miliarde lei, reprezentând 36,0% din PIB, veniturile curente reprezentând 636,3 miliarde lei (31,1% din PIB).
Diferența dintre veniturile totale ale Bugetului General Consolidat și veniturile curente, de aproximativ 100 miliarde lei, reflectă contribuția semnificativă a fondurilor europene și a altor venituri de capital în anul 2026. Acest nivel ridicat al resurselor provenite din finanțări europene evidențiază rolul esențial al acestora în susținerea investițiilor publice și în stimularea creșterii economice în cadrul proiectului de buget.
Veniturile fiscale sunt estimate să crească de la 16,9% din PIB în anul 2025 la aproximativ 17,5% din PIB în anul 2026, respectiv de la 323 miliarde lei la 357,6 miliarde lei. În același timp, contribuțiile de asigurări sociale înregistrează o creștere de la 10,9% din PIB la 11,1% din PIB, de la 208,0 miliarde lei la 226,4 miliarde lei.
Această evoluție reflectă efectele măsurilor adoptate de Guvern în cursul anului trecut pentru implementarea angajamentelor asumate prin reforma fiscală prevăzută în PNRR, precum și pentru a răspunde evaluărilor Comisiei Europene privind necesitatea ajustării fiscal-bugetare.
Structura veniturilor bugetare evidențiază, totodată, stabilizarea bazei de impozitare, eliminarea unor distorsiuni fiscale și îmbunătățirea colectării prin măsurile de modernizare implementate la nivelul ANAF, inclusiv digitalizarea administrației fiscale și utilizarea instrumentelor de management bazate pe date. În același timp, proiectul de buget integrează în mod coerent fluxurile financiare provenite din fonduri europene și PNRR, asigurând flexibilitatea necesară în funcție de ritmul rambursărilor și al implementării proiectelor.
Cheltuieli și disciplină fiscal-bugetară
Cheltuielile totale ale bugetului general consolidat cresc cu aproximativ 55,5 miliarde lei, de la 808,7 miliarde la 864,3 miliarde lei, creșterea fiind determinată în principal de investiții, fonduri europene și costurile finanțării datoriei publice generată de deficitele bugetare aferente ultimilor ani, nu de creșterea cheltuielilor de funcționare ale statului.
Cheltuielile cu dobânzile sunt estimate să crească în anul 2026 cu aproximativ 10,3 miliarde lei, de la 50,5 miliarde lei la 60,8 miliarde lei. Evoluția reflectă atât costurile finanțării deficitului bugetar acumulat în anii anteriori, cât și menținerea unui nivel încă ridicat al ratelor de dobândă pe piețele financiare. În aceste condiții, cheltuielile cu dobânzile ajung la o pondere de aproximativ 3,0% din PIB, în contextul în care bugetul pentru anul 2026 este construit pe o țintă de deficit bugetar de 6,2% din PIB.
Bugetul pentru anul 2026 este construit în concordanță cu angajamentele asumate de România în cadrul Planului Fiscal-Bugetar Structural pe Termen Mediu, care prevede, în principal, reducerea graduală a cheltuielilor de funcționare ale statului și consolidarea disciplinei fiscal-bugetare.
În acest sens, cheltuielile de personal se reduc ca pondere în PIB de la 8,8% la 8,2%, pe fondul măsurilor adoptate de Guvern în sectorul administrației publice, orientate spre eficientizarea aparatului public și temperarea ritmului de creștere al cheltuielilor curente.
În același timp, cheltuielile de asistență socială se mențin, în termeni nominali, la aproximativ 250 de miliarde de lei. Ca pondere în PIB, acestea scad de la 13,1% în anul 2025 la 12,2% în proiectul de buget pentru 2026, evoluție determinată în principal de creșterea estimată a economiei.
Cheltuielile cu bunuri și servicii se mențin la un nivel de aproximativ 5,2% din PIB, în condițiile unui nivel încă ridicat al inflației. Stabilizarea acestor cheltuieli reflectă efortul Guvernului de a limita creșterea cheltuielilor curente și de a utiliza mai eficient resursele publice.
Pentru menținerea disciplinei fiscal-bugetare, bugetul stabilește și o serie de plafoane importante pentru principalele categorii de cheltuieli, inclusiv pentru cheltuielile de personal, cheltuielile de asistență socială și datoria publică, aceasta din urmă fiind plafonată la 62,5% din PIB la sfârșitul anului 2026.
Totodată, proiectul de buget introduce mecanisme suplimentare de monitorizare și transparență, inclusiv termene clare pentru raportarea execuției bugetare și aplicarea unor standarde de cost menite să asigure o utilizare mai eficientă și mai responsabilă a resurselor publice.
Buget de dezvoltare accelerată – un nou record al investițiilor publice de peste 32 miliarde euro
Bugetul pentru 2026 pune investițiile în centrul politicii economice. Volumul total al investițiilor ajunge la aproximativ 163,8 miliarde lei, cu aproape 25,6 miliarde lei mai mult decât în 2025, ceea ce ridică ponderea acestora la peste 8% din PIB, față de 7,2% în anul precedent.
Cea mai mare parte a acestor investiții este susținută din fonduri europene, care depășesc 110 miliarde lei, adică aproximativ două treimi din total. Bugetul alocat fondurilor europene crește cu peste 40% față de anul trecut (78 miliarde lei), prin integrarea finanțărilor din politica de coeziune, Planul Național de Redresare și Reziliență și instrumentul SAFE pentru consolidarea capacităților de apărare. Din această sumă, aproximativ 6 miliarde lei reprezintă avansuri pentru proiectele finanțate prin SAFE, prin care România poate beneficia până în 2030 de aproximativ 16,2 miliarde euro. Fondurile vor susține atât programe de înzestrare militară, cât și dezvoltarea infrastructurii militare cu utilizare duală, inclusiv proiecte strategice de infrastructură de transport în zona de est a României, precum Pașcani–Suceava–Siret și Târgu Neamț–Iași–Ungheni.
PNRR rămâne o componentă esențială a bugetului pentru 2026. România mai are de atras peste 10 miliarde euro de la Comisia Europeană, iar multe dintre proiecte se află deja în stadii avansate de implementare. Până în august 2026 trebuie finalizate investiții majore, precum Autostrada Moldovei, proiecte de infrastructură spitalicească și investiții în energie, eficiență energetică și mobilitate urbană.
Pentru a maximiza impactul fondurilor europene și a limita presiunea asupra datoriei publice, bugetul pentru 2026 acordă o pondere mai mare finanțărilor din granturi față de cele din împrumuturi. Această reconfigurare a fost posibilă în urma modificării PNRR aprobate în toamna anului trecut, care a permis adaptarea planului la actualul context fiscal-bugetar, marcat de procedura de deficit excesiv și de traiectoria de ajustare agreată cu Comisia Europeană.
În acest proces, Ministerul Finanțelor a sprijinit transferul unor proiecte importante din componenta de împrumut în cea de grant, inclusiv Autostrada Moldovei și programele din Valul Renovării, investiții cu impact major pentru economie și pentru modernizarea comunităților locale.
Structura fondurilor dedicate investițiilor:
- Fonduri externe nerambursabile post-aderare: 51,3 mld. lei (+42% față de anul 2025)
- PNRR – granturi: 41,4 mld. lei (+43% față de anul 2025)
- PNRR – împrumuturi: 12,0 mld. lei (se mențin la același nivel)
- SAFE – împrumuturi: peste 6 miliarde lei avansuri (autostrada Moldovei + echipamente și tehnică militară)
- Programe cu finanțare rambursabilă: 2,4 mld. lei (+40 % față de anul 2025)
- Programe naționale de finanțare (inclusiv apărare): 50 miliarde lei (se mențin aproximativ la același nivel)
Legea bugetului pe 2026 introduce un cadru detaliat și modern de flexibilitate bugetară, care permite redistribuiri rapide între proiecte UE, PNRR și Fondul pentru modernizare; protejează fondurile europene nerambursabile; permite adaptarea la întârzieri sau accelerări în fluxurile de finanțare; impune termene stricte pentru raportare și monitorizare în timp real a execuției bugetare și corelează cheltuielile de indicatori de performanță, standarde de cost și norme metodologice. Bugetul permite astfel realocări între programe și proiecte, astfel încât implementarea investițiilor să poată fi adaptată rapid în funcție de ritmul de absorbție a fondurilor.
Prin actuala arhitectură vor fi posibile ajustări rapide în funcție de fluxurile de finanțare, asigurând astfel continuitatea proiectelor strategice și accelerarea investițiilor publice.
