- Iași are cel mai mare avans și urcă pe locul 3, reducând diferența față de lider
- Cumulat, primăriile de sector și primăria generală a Capitalei ocupă primul loc, național
- Verticala Smart Mobility rămâne la conducerea clasamentului, cu un ecart mai mare față de celelalte categorii
- Raportul include, pe lângă componenta Smarty City, și o radiografie a proiectelor Smart Village, 69 de proiecte în 59 de comune și a celor de Smart County cu 29 de proiecte in 15 Consilii Judeţene
Integratorul de soluții inteligente la cheie Vegacomp Consulting ajunge la cea de-a cincea ediție a Radiografiei proiectelor Smart City din România, iar raportul lunii iunie 2021 aduce pe listă 860 de iniţiative aflate în stadiul de proiect, în curs de implementare sau deja finalizate, în 124 de orașe mari, medii și mici din țară, comparativ cu 594 de proiecte din 87 de oraşe, la nivelul lunii iunie 2020 – evoluție substanțială, echivalentă cu aproape dublarea numărului acestora.
“Vedem, în acest raport, un aspect pozitiv, în special la nivel de răspuns al administrației la nevoile de distanțare și de-birocratizare: dincolo de evoluția liderului – Smart Mobility, verticala Smart Governance, ocupantă a poziției secunde în clasament, numără nu mai puțin de 226 de proiecte care, sperăm, fac viața mai ușoară locuitorilor. Dar, ca în raportările anterioare, avem și eternii perdanți – Smart Environment și Smart People, pe poziții deja obișnuite, la coada clasamentului. Mediul și oamenii, priorități absolute într-o societate care își cunoaște valorile și își alocă din priorități și generațiilor viitoare, sunt neglijate de industria Smart City românească. Tot în acest raport vedem nu doar finanțările din fonduri europene și publice, dar și primele proiecte semnificative private și privim cu interes la componenta de finanțare privată, în viitorul Smart City”, declară Cornel Bărbuț, CEO al Vegacomp Consulting.
Topul primelor orașe, în funcție de numărul de proiecte în plan, în curs de implementare sau livrate, are, în continuare același lider, Alba Iulia, dar cu un număr stagnant de proiecte, fără alte dezvoltări semnificative. Iașiul vine puternic din urmă și reduce din ecart, în urcare până pe poziția a treia. Clasamentul arată astfel: Alba Iulia (106), Cluj-Napoca (58), Iași (56), București (39), București – Sector 4 (35), Arad (29), Sibiu (27), Oradea și Timișoara (26), Brașov (18).
Clasamentul orașelor medii este dominat de Alba Iulia (106), Arad (29) și Sibiu (27), în timp ce podiumul orașelor mici este ocupat de Avrig (10), Făgăraș (7) și, la egalitate, Odorheiu Secuiesc, Aiud și Hârșova (6).
Proiectele Smart City identificate își păstrează clasificarea, în aceleași șase Verticale Smart City, Smart Economy, Smart Mobility, Smart Environment, Smart People, Smart Living și Smart Governance, verticale care sunt în concordanță cu raportările Uniunii Europene.
“Dacă mutăm discuția din aria soluțiilor alese către geografia acestora, la nivel de orașe, observăm că motorul Smart City, odată turat, păstrează o dinamică greu de egalat. Orașele mari, care deja au gustat eficiența soluțiilor Smart City și au făcut pași concreți în acest sens, își păstrează avansul, topul primelor 10 este compus din aproape aceleași nume, cu unele rocade ca poziție, dar avansul față de urmăritori crește. Surprizele frumoase vin, însă, de la orașele medii și mici, care uneori impresionează prin ambiție și deschidere către adopția soluțiilor Smart City. Iar aici, o comunitate locală ceva mai mică, dar mai bine închegată, alături de o administrație mai deschisă, care se mișcă mai agil decât marile și poate prea birocratizatele orașe, pot aduce cu mai mare ușurință soluțiile inteligente, în beneficiul locuitorilor.”, adaugă Bărbuț.
Vechiul lider este confirmat și de această ediție, iar poziția este chiar întărită de contextul pandemic – verticala Smart Mobility, care se detașează semnificativ, în prezent, inclusiv în contextul atenției sporite la siguranță și sănătate, lucru ce se reflectă în transporturi – acoperită de nu mai puțin de 260 proiecte, cu aproape 75 mai multe decât în anterioara raportare. La distanță relativ constantă urmează Smart Governance, cu 226 proiecte, în creștere față de cele 130 de proiecte ale anului trecut, verticală ce își consolidează a doua poziție a clasamentului. Podiumul este completat tot de Smart Living, cu 174 de proiecte, echivalentul unui avans de 53 de inițiative, față de 2020. Și Smart Economy își menține locul al patrulea, cu 99 de proiecte și un ușor avans de 15 inițiative. Ultimele două poziții sunt disputate tot de Smart Environment, cu 64 de proiecte, în creștere de la cele 42 din 2020 și, respectiv, Smart People, cu doar 37 de inițiative și un avans de doar 8 proiecte noi, pe parcursul ultimelor 12 luni.
Raportul, ce atinge, în premieră, componentele Smart Village – Smart Community și Smart County (Judeţe Inteligente), este disponibil, integral, gratuit, pe pagina www.vegacomp.ro, pentru orice utilizator sau companie interesată de evoluția pieței Smart City din România.
