Anunț de la ministrul Energiei, ce ar putea urma
Sursa: e-nergia.ro
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, aflat în vizită în Statele Unite, a declarat la Antena3 CNN că rafinăria Lukoil de la Ploiești, acum oprită, va fi repornită în 45 de zile, după discuțiile avute cu oficialii americani.
“Am primit confirmarea oficială a Guvernului american pentru derogarea de la sancțiunile împotriva Lukoil pentru ca România să reporneacă rafinăria Petrotel-Lukoil”, a spus ministrul energiei, afirmând că aceasta este o veste “uriașă pentru țara noastră”
“Prin acest mecanism, în 45 de zile, această rafinărie va putea să funcționeze din nou și să producă benzină, motorină, kerosen pentru România”, a spus Ivan, care a afirmat că banii obținuți de rafinărie din funcționarea sa nu vor merge în Rusia.
“E un pas în față extrem de important, 21% din producția României va fi asigurată de această rafinărie și reprezintă un principal element al stabilizării pieței de carburanți din România”, a mai spus Ivan.
Ministrul Ivan nu a explicat cine va opera rafinăria și care va fi mecanismul de funcționare, dar surse apropiate discuțiilor ne-au spus că unitatea de la Ploiești va funcționa într-un sistem de “tolling”, adică un fel de mecanism de închirere, prin care cineva aduce țițeiul, îl rafinează acolo, și vinde produsele petroliere obținute, prioritar pe piața românească unde sunt peste 300 de benzinării Lukoil.
Nu este clar cine își va asuma aprovizionarea cu petrol în condițiile de acum – petrolul nu poate fi din Rusia – iar aceasta este și marea provocare, dar sursele noastre ne-au spus că ar fi discuții cu traderul global Vitol și cu KazMunayGas, compania petrolieră națională a Kazashstanului, acționar majoritar al rafinăriei Petromidia și principala sursă de petrol a României.
Rafinăria Petrotel Lukoil de 2,5 milioane de tone pe an capacitate, controlată în acte de Litasco, divizia de trading a grupului Lukoil, nu rafinează țiței în această perioadă, dar poate să o facă, după ce a finalizat lucrările de revizie. Ea poate funcționa înainte de a intra sub regimul de sancțiuni impus de Trezorerie Statelor Unite grupului rus Lukoil, dar termenele până la care să intre în vigoare sancțiunile au tot fost prelungite.
Totuși, nu este un acord exclusiv cu Carlyle, și au mai apărut relatări despre potențiali cumpărători interesați de activele internaționale ale Lukoil și după acel anunți
În luna februarie, Guvernul a emis o hotărâre are ca obiectiv principal instituirea măsurii de supraveghere extinsă asupra entităților deținute în România de grupul Lukoil, cele mai importante fiind rafinăria și rețeaua de benzinării.
“Prin mecanismul de supraveghere extinsă se creează cadrul de control și prevenție necesar pentru protejarea intereselor statului român atât în sectorul de rafinare și distribuție, cât și în zona activelor offshore de gaze naturale, cu impact direct asupra securității energetice naționale.
Măsura consolidează capacitatea Guvernului de a gestiona riscuri sistemice ale piețelor pe care activează aceste entități, aferente activității de extracție a petrolului brut, a serviciilor anexe extracției petrolului, a fabricării produselor obținute din prelucrarea țițeiului, precum și a comerțului cu combustibili urmare aplicării sancțiunilor internaționale, pentru prevenirea utilizării activelor sau fluxurilor financiare ale companiilor în sprijinul entităților sancționate”, scria în nota de fundamentare.
Tot azi, Administraţia Trump a extins până în 29 octombrie termenul limită pentru ca Lukoil să-şi vândă benzinăriile din străinătate, conform unui comunicat postat pe site-ul Trezoreriei SUA și citat de Reuters.
Lukoil are aproximativ 2.000 de benzinării în Europa, Asia Centrală, Orientul Mijlociu, America de Nord şi de Sud. Lukoil este unul din principalii comercianţi cu amănuntul de carburanţi din Republica Moldova şi Bulgaria şi operează aproximativ 600 de benzinării în Turcia şi peste 300 în România.
Lukoil a fost inclusă pe lista entităţilor sancţionate de SUA în octombrie 2025, ceea ce a atras interesul potenţialilor cumpărători pentru activele internaţionale ale gigantului petrolier rus, estimate la 22 miliarde de dolari.
