Cetățenii României trăiesc în cele mai aglomerate locuințe din Uniunea Europeană cu o rată a supraaglomerării de 45,8%, față de media europeană de 17% (Eurostat, 2019). Cu toate acestea, 90% dintre respondenți sunt mulțumiți de locuința personală, conform datelor dintr-un barometru de opinie publică realizat în cadrul proiectului „România Durabilă”, iar 84% spun că au spațiu suficient în locuință.
Eurostat consideră că o persoană locuiește într-o gospodărie supraaglomerată dacă clădirea respectivă nu are cel puțin o cameră pentru întreaga gospodărie, precum și o cameră pentru un cuplu, pentru fiecare persoană singură cu vârsta peste 18 ani, pentru o pereche de adolescenți (12 ani până la 17 ani) de același sex, pentru fiecare adolescent de sex diferit și pentru o pereche de copii (sub 12 ani). Spre exemplu, un apartament cu două camere în care locuiește o familie formată dintr-un cuplu și un copil este considerat supraaglomerat.
87% dintre români afirmă că locuința în care locuiesc este locuință proprietate personală neipotecată (iar 64% spun că locuiesc în locuință individuală separată), o confirmare a faptului că românii în proporție masivă sunt proprietarii propriilor locuințe.
În barometru se mai arată că cetățenii au în general o percepție despre locuințele personale ca fiind sigure. Mai exact, 83% spun că locuința este sigură la eventuale calamități, la fenomene meteo extreme (precum inundații, ploi foarte puternice, căderi mari de zăpadă, avalanșe). În plus, 79% afirmă că locuința lor este sigură la un eventual cutremur.
De asemenea, 13% dintre respondenți spun că locuința în care trăiesc are igrasie, 10% spun că acoperișul are scurgeri, 9% afirmă că locuința are lumină insuficientă, iar 6% că trăiesc în locuințe cu ferestre, podele, sau uși putrezite. Aceste rezultate sunt apropiate de raportările Eurostat acolo unde 10% dintre români sunt indicați în 2020 ca având astfel de probleme cu locuința.
