Criza ucraineană schimbă configurația relațiilor internaționale, inclusiv în Europa, constată corespondentul RFI la Budapesta. Ungaria, a anunțat el, a anulat o reuniune a grupului de la Vișegrad prevăzută pentru zilele de 30 și 31 martie la Budapesta, după ce miniștrii Apărării ai Poloniei și Cehiei au anunțat că nu mai participa la întâlnirea respectivă invocând relațiile guvernului ungar cu Moscova. Nu cade bine această contramandare întrucât intervine pe fondul apropiatelor alegeri legislative din Ungaria. Ministrul ceh al Apărării a anunțat vinerea trecută că nu vine la întâlnirea de la Budapesta cu ”un om politic ungar care consideră că petrolul rus este mai important decât sângele ucrainean”. Ministrul polonez al Apărării a anunțat marți, simplu, că nu va participa la reuniunea amintită.
Este adevărat, premierul ungar a votat patru pachete de sancțiuni instituite de europeni contra Rusiei, dar așa cum de asemenea se știe, el refuză ca sancțiunile să vizeze și hidrocarburile ruse. El refuză de asemenea ca arme destinate ajutorării Ucrainei să fie transportate prin teritoriul ungar. Mai mult, Viktor Orban nu pare să fie gata să-și întrerupă legăturile cu Vladimir Putin. Presa europeană reamintește că săptămâna trecută, cu prilejul summitului european, Volodimir Zelenski l-a somat pe Viktor Orban să treacă de partea ucrainenilor.
Este bine știut că astfel de tensiuni în cadrul grupului de la Vișegrad nu datează de acum. Polonia și Ungaria s-au susținut reciproc în fața Comisiei Europene, a Consiliului European, a Parlamentului European în fața acuzațiilor repetate privind adoptarea de măsuri nedemocratice și nerespectarea statului de drept, spre deosebire de celelalte membre ale grupului (Cehia și Slovacia).
