Dr. Dan Mihai Bârliba
– “Arcul de Triumf” a fost proiectat de renumitul arhitect român Petre Antonescu şi construit timp de aproape un deceniu şi jumătate, între anii 1922 şi 1936 din piatră şi marmură de Ruşchiţa, dăltuită de numeroşi sculptori autohtoni şi italieni. Monumentul dedicat victoriei trupelor române în Primul Război Mondial constituie o veritabilă carte de istorie trăită pe ale cărei file, dispuse în cele patru puncte cardinale, sunt gravate câteva texte memorabile: “Liberator de neam şi întregitor de hotare prin virtutea ostaşilor săi, vrednici urmaşi ai eroilor Creştinătăţii, Ferdinand I, Domn şi Rege al Românilor, şi-a făcut intrarea la 12 octombrie 1922 în Cetatea Sa de Scaun a Bucureştilor după încoronarea la Alba Iulia.” (faţada nordică); “După secole de suferinţe creştineşte îndurate şi lupte grele pentru păstrarea fiinţei naţionale, după apărarea plină de sacrificii a civilizaţiei umane, se îndeplini dreptatea şi pentru poporul român, prin sabia Regelui Ferdinand, cu ajutorul întregii naţiuni şi gândul Reginei Maria.” (faţada sudică); “Glorie celor ce, prin lumina mintei şi puterea sufletului, au pregătit unitatea naţională.” (faţada estică); “Glorie celor ce, prin vitejia şi prin jertfa lor de sânge, au înfăptuit unitatea naţională.” (faţada vestică).
– “Aici doarme, fericit întru Domnul, Ostaşul Necunoscut, săvârşit din viaţă în jertfa pentru unitatea neamului românesc. Pe oasele lui odihneşte pământul României întregite. 1916-1919”: aceste cuvinte emoţionante sunt înscrise pe “Mormântul Ostaşului Necunoscut”, reamplasat în locul său din anul 1923, pe esplanada “Memorialului Eroilor Neamului” din Parcul “Carol I”.
– “Monumentul Eroilor Aerului”, situat în Piaţa Aviatorilor, este dedicat memoriei aviatorilor români militari şi civili. A fost realizat într-o perioadă de 7 ani de către sculptorii Lidia Kotzebue şi Iosif Fekete, fiind inaugurat la 20 iulie 1935 în prezenţa Regelui Carol al II-lea. Are o înălţime de 20 de metri şi este alcătuit dintr-o statuie de bronz, înaltă de 5 metri, aşezată pe un obelisc înfăţişând pe Omul Zburător cu aripile larg desfăcute. La baza obeliscului (pe care sunt gravate cu majuscule cuvintele: “Eroilor aerului”, sub o cruce şi două săbii încrucişate) au fost amplasate trei sculpturi de bronz ale unor aviatori morţi la datorie, iar pe soclul placat cu piatră provenită din satul hunedorean Banpotoc de pe Valea Mureşului sunt sculptate, pe 13 plăci de bronz, toate numele aviatorilor care au căzut între anii 1930 şi 1935.
– În faţa Universităţii Naţionale de Apărare “Carol I” de pe Bulevardul Eroilor se află “Monumentul Eroilor Patriei”, un grup statuar din bronz alcătuit din trei ostaşi ai armatei române: un infanterist ţinând în mâna sa dreaptă, deasupra capului, o ramură de stejar ca simbol al victoriei; un aviator; un marinar. Pe soclul statuii inaugurate în august 1957 sunt inscripţionate aceste cuvinte: “Slavă ostaşilor români, moştenitori ai tradiţiilor eroice străbune, luptători neînfricaţi împotriva fascismului, pentru libertatea şi independenţa patriei.” Două mari basoreliefuri străjuiesc monumentul, ilustrând episoade semnificative ale istoriei noastre.
– “Monumentul Eroilor Pompieri”, dezvelit la 13 septembrie 1901 în Dealul Spirii, a fost închis în anul 1984 în perioada construirii edificiului megalomanic al “Casei Poporului” şi reinaugurat la 13 septembrie 1990 într-o locaţie din proximitatea unui hotel. Monumentul este închinat pompierilor bucureşteni care şi-au dat vieţile în lupta eroică împotriva armatei turceşti a lui Kerim Paşa la 13 septembrie 1848.
– Lângă Podul Cotroceni peste râul Dâmboviţa se găseşte “Monumentul Infanteristului” realizat în anul 1930: un ostaş român îşi ţine propria puşcă în ambele mâini, pregătit să lupte cu patul acesteia contra oricărui adversar ieşit în calea sa; sub dânsul, pe o sabie stă un vultur cu aripile întinse şi ciocul deschis.
– La intersecţia Bulevardului Eroilor cu Bulevardul Eroilor Sanitari, am întâlnit “Monumentul Eroilor Artilerişti”, inaugurat în noiembrie 1993. Acesta este alcătuit dintr-un tun stilizat de bronz cu ţeava ridicată spre Cer în poziţie verticală; inscripţia de pe soclu constă din două cuvinte: “Artileriştilor României”. În jurul monumentului sunt patru proiectile de metal şi două replici ale unor vechi tunuri din perioada Domnitorului Ţării Româneşti, Petru Cercel (1583-1585).
– În apropiere, Piaţa Operei este străjuită din anul 1932 de “Monumentul Eroilor Sanitari”, creaţie a sculptorului italian Raffaello Romanelli. Un grup statuar de bronz înfăţişează următoarea triadă: o femeie purtând o cunună şi o sabie; un erou căzut pe front; un ostaş sanitar. Statuia este înconjurată de mai multe basoreliefuri redând anumite scene din activitatea soldaţilor sanitari, a medicilor şi surorilor de caritate din spitalele de campanie. Pe soclul monumentului se poate citi acest text: “Eroilor sanitari. 1916-1920.”
– “Monumentul Eroilor Ceferişti” din Piaţa Gării de Nord, operă a sculptorilor Ion Jalea şi Corneliu Medrea, a fost inaugurat în 1923 în memoria feroviarilor români căzuţi în luptele din Primul Război Mondial între anii 1916 şi 1918. Grupul statuar este compus din următoarele personaje: o femeie simbolizând Patria, care ţine o cunună de lauri deasupra capului unui ceferist; alţi doi muncitori; un soldat ocrotind o mamă împreună cu copilul ei. Pe o placă de marmură albă este gravată următoarea inscripţie: “Omagiu şi recunoştinţă eroilor militari de căi ferate şi transporturi din armata română, care s-au jertfit pentru cauza naţiunii.”
– “Monumentul Eroilor din Armata Geniului” (cunoscut sub numele “Leul”) din proximitatea Palatului Cotroceni, dezvelit în iunie 1929, are ca element sculptural dominant un leu care stă pe o ţeavă de tun, o cască şi un steag de luptă ce ar fi aparţinut trupelor inamice. În cele patru colţuri se află câte un ostaş din trupele de geniu: un pontonier; un ceferist; un cercetaş; un telefonist. Pe faţada principală a monumentului este inscripţia: “Spuneţi generaţiilor viitoare că noi am făcut suprema jertfă pe câmpurile de bătaie pentru întregirea neamului.”
– Cine vizitează Parcul Cişmigiu din Centrul Bucureştilor are prilejul de a vedea “Monumentul Eroilor Francezi” pe care poate fi citit un text bilingv; versiunea română este următoarea: “Ostaşilor Franţei, căzuţi pe câmpul de onoare al pământului românesc în timpul Marelui Război. 1916-1919.” Opera din marmură de Carrara a sculptorului Ion Jalea, instalată la 25 octombrie 1922, înfăţişează un ostaş rănit care este ajutat de o soră de caritate.
– Pe Strada Ştirbei Vodă nr. 75, în clădirea fostului “Comandament al Armei Geniului”, actualmente sediul “Direcţiei Naţionale Anticorupţie”, am văzut un bust din bronz datând din anul 1894, ornamentat cu câteva elemente simbolice (vulturi; frunze de laur; arme), pe a cărui placă scrie: “Generalului de divizie Alexandru Cernat. Născut la 17 noiembrie 1839. Decedat la 8 decembrie 1894”. Acesta a fost şef al Marelui Stat Major şi ministru de război, având un rol important în reorganizarea oştirii române şi a sistemului naţional de apărare. Monumentul fusese ridicat din iniţiativa ofiţerilor români care participaseră la Războiul pentru Independenţă din anii 1877-1878. Un alt bust este amplasat din anul 1914 pe Bulevardul Iuliu Maniu. Placa de marmură conţine următoarea inscripţie: “Maior Panait Donici, 1825-1905. Ministru al lucrărilor publice, 1859-1868. Comandantul primului batalion de geniu, 1859-1862.”
În încheiere, le adresez concitadinilor – acum, de “Ziua Armatei Române” (25 octombrie) – invitaţia de a vizita aceste monumente într-un binemeritat “exerciţiu al recunoştinţei”.
