Șefii de stat și de guvern ai celor 20 de state cele mai bogate ale lumii au dat sâmbătă, în prima zi a summitului G20, ultimul aviz pentru operarea unei reforme fiscale calificată de toată presa mondială drept «istorică», implicând impozitarea multinaționalelor la locul realizării profitului. Obiectivul final este, așa cum știm, lichidarea paradisurilor fiscale, dar acest lucru nu este încă posibil din cauza poziției nuanțate a unor țări în curs de dezvoltare. Taxa de 15% impusă multinaționalelor va fi confirmată la finalul summitului și va fi aplicabilă începând din 2023. Acesta ar putea fi, în opinia multora, sfârșitul paradisurilor fiscale. Concret, grație acestei decizii, statele vor încasa taxe suplimentare în valoare de 150 miliarde de euro. Anunțată de secretarul american al Trezoreriei, Janet Yellen, decizia G20 urmează să fie inclusă în comunicatul final al summitului, duminică seară.
La începutul lunii octombrie, 136 de state reprezentând 90% din PIB-ul mondial s-au angajat, sub egida OECD, să taxeze într-o manieră mai echitabilă multinaționalele și să instaureze un impozit minimal mondial, începând din 2023, de 15%. Acordul a fost primit cu entuziasm nu doar de către dna Yellen, ci și de alți șefi de state prezenți sâmbătă și duminică la summitul de la Roma. «De patru ani mă bat pentru a pune în aplicare o taxare internațională de cel puțin 15% întreprinderilor multinaționale și, iată, acum am câștigat! Ansamblul țărilor G20 au ales calea unei mondializări mai juste», a declarat pe rețelele de socializare președintele Emmanuel Macron. «Taxa minimală percepută întreprinderilor multinaționale este un mare succes, este un semnal de echitate», a estimat și Angela Merkel.
Dezbaterile nu s-au desfășurat, însă, fără dificultăți. Fiecare țară va trebui să transpună acest acord în legislația națională. Apoi, taxarea întreprinderilor multinaționale acolo unde obțin profitul, independent de sediul lor social, întâmpină, spre exemplu, ostilitate în Congresul american. Un grup de reflecție ce include, între alții, pe renumiții economiști Joseph Stiglitz și Thomas Piketty, vorbeşte despre un «acord parțial», dat fiind că «partea leului merge la țările bogate», cu unele concesii pentru țări avantajoase sub aspect fiscal, precum Irlanda, Estonia și Ungaria.
Lupta țărilor G20 pentru salvarea climei: ora adevărului
Un important dosar în dezbaterea de la Roma a fost cel privind necesitatea depășirii divizării din cadrul G20 în lupta împotriva încălzirii climei, chiar dacă în aceste zile acesta este subiectul importantei conferințe internaționale COP26, de la Glasgow. Țările cele mai bogate ale planetei sunt decise să accelereze tranziția lor energetică. În schimb, țări precum India, China sau Rusia doresc mai întâi accelerarea creșterii lor economice sau cel puțin să nu o compromită. Pe termen scurt, participanții la summitul de la Roma vor să încurajeze țările producătoare de hidrocarburi să aprovizioneze piața, pentru a calma astfel explozia prețului gazelor și al curentului electric în pragul iernii.
Primele versiuni ale comunicatului final al summitului G20 – ajuns în mâna corespondenților de presă – sunt destul de vagi pentru a obține un consens, afirmă RFI. Singurul obiectiv menționat fiind ajungerea la neutralitatea carbon la jumătatea acestui secol, dar nimic concret nu există privind mijloacele pentru a-l atinge.
Alte decizii importante evocate
Premierul canadian Justin Trudeau a anunțat încă de sâmbătă că va rezerva – în folosul țărilor în curs de dezvoltare – 20% din drepturile sale de tragere speciale (DTS) emise de FMI pentru înfruntarea crizei sanitare. Șefii de stat ai SUA, Franței, Germaniei și Regatului Unit prezenți la Roma s-au întâlnit pentru a purta o discuție privind situația din Iran și relațiile cu acesta. Un comunicat final exprimă «via preocupare comună» legată de activitățile nucleare ale Teheranului, în special de îmbogățirea uraniului, și au cerut Iranului să-și modifice orientările în politica sa nucleară pentru a putea fi salvat acordul nuclear internațional din 2015.