Dezechilibrul provocat de oferta ucraineană pe piețele europene a alimentat tensiunile între agricultorii europeni și Bruxelles. Contrar celor prevăzute în textele adoptate după declanșarea războiului în Ucraina, o parte din produsele agricole ucrainene nu tranzitează către porturile europe, ci rămân pe piețele locale ale țărilor frontaliere cu Ucraina. Ori, aici este problema. Mai ieftine decât grâul și porumbul produs în Polonia, Bulgaria sau în România, aceste produse ucrainene inlocuies în parte pe cele din țările amintite. Consecință acestei supraabundente, oferta explodează pe o piață limitată și, că repercusiune, prețurile scad. Trebuie, astfel, stocată în silozuri o perioada mai îndelungată a recoltelor acestor țări. În concluzie, ”tot sistemul nostru agricol se află sub presiune, iar veniturile noastre s-au diminuat”, se plâng agricultorii locali europeni. Comisia Europeană este conștientă de ceea ce se petrece. Potrivit unui purtător de cuvânt, această situație ”duce la o ofertă excedentară, la o cerere care se diminuează, la costuri de stocaj în creștere și prețuri locale în scădere”.
Plan de ajutorare
Bruxellesul a propus deci un prim plan de ajutorare a țărilor frontaliere de 56 milioane euro, votat în urmă cu ceva mai mult de o săptămână de către țările membre. Este vorba de un plan destinat Poloniei, României și Bulgariei, finanțat din rezerva PAC. Dar pentru țările din prima linie, această sumă nu este suficientă. Un al doilea plan complementar este în pregătire și valoarea lui este ceva mai mare. Un lucru este sigur – așteptarea cea mai mare o au România și Bulgaria, întrucât Varșovia a semnat un acord bilateral cu Ucraina care suspendă exporturile unor anumite cereale către Polonia. Vinerea trecută, reamintește RFI, agricultorii români și bulgari au manifestat împotriva concurenței cerealelor ucrainene, pe care o consideră neloială.
