Material de opinie de Ioana Ungureanu, Forensic Deputy Director, și Silvia Iancuș, Forensic Senior Consultant, Deloitte România
Uniunea Europeană extinde domeniul de reglementare asupra furnizorilor de servicii din domeniul criptomonedelor și a furnizorilor de portofele digitale, în încercarea de a asigura un cadru care să poată preveni spălarea banilor, după ce fenomenul a atins cote îngrijorătoare la nivel mondial. Posibilitatea de a deschide rapid conturi anonime și de a converti numerar în mod ilicit, precum și existența mijloacelor de tranzacționare a veniturilor de origine ilicită peste granițe sunt doar câteva dintre argumentele care au stat la baza deciziei UE.
Date fiind numeroasele modificări aduse de Directiva Uniunii Europene 2018/843 privind tranzacționarea cu monede virtuale, precum și folosirea tot mai frecventă a criptomonedelor în scopul spălării banilor și finanțării terorismului, Guvernul României a adoptat Ordonanța de urgență nr. 111 din 1 iulie 2020 privind modificarea și completarea Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului. Una dintre modificările aduse de Ordonanța 111/2020 este includerea furnizorilor implicați în servicii de schimb între monedele virtuale și monedele fiduciare (adică monedele și bancnotele unei țări desemnate ca având curs legal și moneda electronică acceptată ca mijloc de schimb în țara emitentă) în categoria entităților care vor avea, de acum încolo, noi obligații legate de identificare a activităților suspecte.
Miliarde de dolari, spălați prin tranzacții cu Bitcoin
Potrivit unui raport efectuat de o firmă americană de specialitate care folosește analiza datelor pentru a urmări tranzacțiile prin intermediul criptomonedelor, organizațiile criminale au transferat în anul 2019 nu mai puțin de 2,8 miliarde de dolari în Bitcoin prin intermediul caselor de schimb, o creștere semnificativă față de 2018, când suma a fost de aproximativ 1 miliard de dolari.
De asemenea, un grup specializat în analiza tranzacțiilor cu criptomonede a urmărit 45 de milioane de astfel de tranzacții efectuate prin intermediul a 20 de case de schimb aflate în top la nivel global, în perioada ianuarie 2009-septembrie 2018. Din analiza efectuată reiese faptul că 97% din criptomonedele Bitcoin spălate prin intermediul schimburilor ajung în țări cu reglementări relaxate privind prevenirea și combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului. În plus, datele arată că entitățile criminale au spălat aproximativ 380.000 de monede Bitcoin (echivalentul a 2,5 miliarde de dolari), iar 97% dintre tranzacții au fost efectuate prin intermediul caselor de schimb care nu intră sub incidența legii.
Este foarte important să nu confundăm monedele virtuale cu monedele electronice. Acestea din urmă reprezintă varianta electronică a bancnotelor fizice și se supun unui regim reglementat. Este de menționat și că operațiunile cu monede virtuale presupun un anumit nivel de cunoștințe pentru titularii acestora, nefiind printre preferatele infractorilor obișnuiți. Pe de altă parte, acestea conferă titularilor un nivel ridicat de anonimitate, fiind preponderent nedetectabile. Din acest motive, sunt atractive pentru activități infracționale complexe, precum spălarea banilor sau finanțarea terorismului.
Noi obligații pentru emitenții de criptomonede
Potrivit Legii nr. 129/2019, cu modificările aduse de Ordonanța de urgență nr. 111/2020, furnizorii de monede virtuale și portofele digitale, instituțiile emitente de monedă electronică și instituțiile de plată din alte state membre care prestează servicii pe teritoriul României au obligația de a asigura respectarea prevederilor legale în materie de prevenire și combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului pentru activitățile prestate. Noile obligații ale acestor furnizori variază de la măsuri privind cunoașterea clientelei, pentru identificarea riscului asociat acestor servicii și utilizarea acestora în scopuri criminale, identificarea beneficiarului real, până la monitorizarea și raportarea către autorități a anumitor tranzacții. Persoanele juridice care oferă astfel de servicii digitale sunt așadar puse în fața unei noi provocări.
De asemenea, potrivit noilor modificări legislative, furnizorii de servicii de schimb între monede virtuale și monede fiduciare și furnizorii de portofele digitale vor trebui să urmeze un proces de autorizare și de înregistrare, care urmează a fi coordonat de către Ministerul Finanțelor Publice.
Mai mult, instituțiile emitente de monedă electronică și instituțiile de plată au obligația de a impune contractual agenților și distribuitorilor prin care prestează servicii pe teritoriul României cadrul de conformare la prevederile Legii nr. 129/2019 și din reglementările emise în aplicarea acesteia și de a se asigura că sunt implementate procedurile și sistemele necesare și sunt respectate obligațiile ce le revin acestora, inclusiv prin efectuarea unor verificări.
Însă o întrebare pare a nu-și găsi momentan răspuns: sunt furnizorii de servicii de schimb între monede virtuale și fiduciare și furnizorii de portofele digitale pregătiți pentru a se conforma cu schimbările aduse de noile reglementări legislative?
