România rămâne statul membru UE cu cea mai mare pondere a necuprinderii în educația preșcolară – 21,8% dintre copiii români din această grupă de vârstă versus 9,8%, media UE. Participarea la educația preșcolară este puternic influențată de statutul socioeconomic al familiei. Astfel, la nivelul acestei grupe de vârstă (între 3 ani și vârsta debutului școlar), copiii în risc de sărăcie sau excluziune socială reprezintă 31,1%, dar ponderea lor este mult mai ridicată în rândul celor excluși de la educație preșcolară (42%) și mult mai scăzută în rândul celor care beneficiază de o educație preșcolară cu durată mare (16%). Începând cu 6 iulie 2026, Salvați Copiii România dă startul celei de-a 29-a ediții a Grădinițelor estivale. Totodată, Școala mobilă a organizației va ajunge la copiii cu acces redus sau inexistent la educație, care trăiesc în zone izolate sau în comunități profund afectate de sărăcie. Peste 1.000 de voluntari sunt implicați în programele de sprijin socio-educațional estivale.
„Vulnerabilitățile socio-economice se transmit de multe ori de la o generație la alta, iar veriga principală prin care aceste dezavantaje se propagă este educația. Integrarea educațională a copiilor încă din etapa educației timpurii este soluția care funcționează. În absența unor eforturi susținute de sprijinire a copiilor din familii vulnerabile, astfel încât aceștia să-și continue sau să-și reia cu succes participarea la educație și să-și atingă potențialul, este foarte probabil să observăm, din nou, cum vulnerabilitatea și dezavantajele familiilor defavorizate vor fi preluate de generația copiilor lor. ”, a explicat Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România.
Analiza efectuată în rândul părinților copiilor participanți la Grădinițele Estivale 2025 indică o pondere extrem de redusă a părinților care apreciază că veniturile familiei acoperă pe deplin nevoile. În același timp, peste 4 din 5 respondenți (86%) afirmă că veniturile nu acoperă sau abia acoperă strictul necesar al familiei.
Pentru copiii care nu au fost înscriși anterior la grădiniță, motivele cel mai des identificate de părinți au fost: lipsa informațiilor, insuficiența locurilor și lipsa actelor. Atunci când optează pentru alte motive, părinții identifică fie lipsa resurselor financiare, fie remigrația (întoarcerea în țară după o perioadă de locuire în străinătate).
Dacă analizăm motivele identificate de părinți pentru nefrecventarea cu regularitate a grădiniței, în cazul celor 46 de copii care, deși înscriși, nu au fost prezenți nici măcar în jumătate din zilele de curs, observăm că motivul cel mai frecvent invocat ține de statutul socioeconomic al familiei – imposibilitatea de a acoperi costurile asociate cu frecventarea grădiniței (22 cazuri), urmat de alte motive (cel mai des identificat fiind inadaptarea copilului la program sau la colectiv/cadru didactic) (11 cazuri) și problemele de sănătate (10 cazuri).
Narcisa este o fetiță cu ochii mari și plini de curiozitate, în vârstă de 5 ani, care locuiește împreună cu mama și cei doi frați ai săi într-o casă cu o singură cameră, într-un sat din județul Cluj. Locuința nu beneficiază de utilitățile de bază, precum apă curentă, canalizare și grup sanitar, iar această situație afectează semnificativ nivelul de trai al familiei. Mama este singurul susținător al familiei și lucrează ca zilieră, având venituri reduse și instabile. Tatăl copiilor nu este prezent în viața copiilor și nu contribuie la întreținerea familiei. Cei doi frați ai Narcisei sunt înscriși la școală și frecventează cursurile în mod regulat, însă familia întâmpină dificultăți în asigurarea materialelor școlare și a altor necesități educaționale; spre deosebire de alți copii, ei încep noul an școlar tot cu vechile ghiozdane, pregătite cu grijă pentru începerea școlii în fiecare toamnă. Deși Narcisa este un copil sociabil, care manifestă interes pentru activitățile specifice vârstei ei, lipsa resurselor financiare pentru achiziționarea hainelor, încălțămintei și materialelor necesare, a dus la neînscrierea fetiței la grădinița din sat. Din această vară, lucrurile se vor schimba în bine. Narcisa a fost înscrisă la Grădinița estivală Salvați Copiii și abia așteaptă să își facă prieteni și să participe și ea la activitățile frumoase despre care i-a auzit pe frații ei povestind. Întrebările copilului nerăbdător vin către doamna învățătoare: „Când începem?”, „Voi avea și eu ghiozdan? Nou?, Mă întreb ce culoare va avea.”
GRĂDINIȚELE ESTIVALE AJUNG LA CEA DE-A 29-A EDIȚIE
Programul Grădinița estivală se derulează din anul 1998 și se adresează copiilor de vârstă preșcolară care nu au mers la grădiniță sau care au frecventat sporadic grădinița și care se pregătesc să intre la clasa pregătitoare sau să urmeze cursurile unor grădinițe de stat, obiectivul fiind de a sprijini integrarea copiilor în sistemul de învățământ de masă.
În cei 28 de ani de activități estivale au fost sprijiniți pedagogic, precum și socio-economic, 18.987 de copii – 11.616 copii la Grădinița estivală și 7.371 de elevi în programul estival de educație remedială.
Impactul programului:
• dezvoltarea cognitivă și cunoașterea lumii: de la 16% la intrarea în program la peste 60% la finalizarea programului;
• dezvoltarea limbajului, a comunicării și a premiselor citirii și scrierii: 8% la intrarea în program, 56% la finalizarea programului;
• 94% dintre copii au fost înscriși în învățământul de masă, restul de 6% sunt în monitorizare și vor fi înscriși în anul școlar următor.
În anul 2026 vor fi organizate activități estivale pentru peste 1.500 de copii, dintre care 300 de preșcolari organizați în 28 de grupe (în București și 14 județe) și 1.200 de elevi din grupuri vulnerabile (copii afectați de sărăcie, copii cu părinții plecați la muncă în străinătate, copii romi) din București (Sectoarele 1,2,3,5,6) și județele Argeș (Pitești), Brașov (Brașov), Caraș-Severin (Reșița – 2 școli), Constanța (Constanța, Mangalia), Cluj (Comșești), Dâmbovița (Târgoviște – 2 școli), Dolj (Craiova – 2 școli), Hunedoara (Petrila, Lupeni), Iași (Iași– 3 școli), Mureș (Tg. Mureș– 2 școli, Sighișoara), Neamț (Piatra Neamț), Suceava (Suceava), Timiș (Timișoara, Checea) și Vaslui (Negrești).
Totodată, Școala mobilă va ajunge în comunitățile vulnerabile din București, sectoarele 5 și 6 și Iași – zona Șes Bahlui și mediul rural din județ.
