Metalele rare reprezintă resurse indispensabile în multe domenii, tocmai datorită proprietăților electronice, magnetice și optice pe care le prezintă.
Așadar, valorificarea lor a devenit o prioritate la nivel mondial – motiv pentru care Parlamentul European a adoptat în aprilie 2025 o serie de prevederi. Scopul principal al inițiativei este de a spori gradul de reciclare deșeuri electronice pentru a extrage și refolosi în procesul de producție metalele rare.
Ce potențial oferă România în ceea ce privește reutilizarea metalelor, dar și ce impact poate avea pe termen lung, rămâne să afli mai jos.
Ce sunt metalele rare și unde le găsim
Metalele rare, cunoscute și sub denumirea de pământuri rare, reprezintă un grup de 17 elemente chimice din tabelul periodic, care includ cele 15 lantanide, plus scandiu și ytriu. Sunt „rare” nu pentru că se găsesc greu în scoarța terestră, ci pentru că sunt dificil de extras și de rafinat în forme pure.
În România, zona cea mai bogată în astfel de resurse este cea a Munților Apuseni, însă cele mai mari cantități pot fi extrase din deșeuri electrice.
Computerele, telefoanele mobile, televizoarele și camerele video au în componență metale rare.
Lămpile fluorescente, spre exemplu, se numără printre echipamentele care au cea mai mare concentrație de fosfor bogat în ytriu și europiu 20.000 ppm (părți per milion). De asemenea, metale rare România se pot găsi și în:
- Hard disk-uri – 15.000 ppm de neodim și disprosiu, dar și praseodim.
- Smartphone-uri – 1.000 ppm de disprosiu, terbiu și neodim, dar și lantan, ceriu, praseodim, samariu, europiu, gadoliniu și ytriu
- Computere – 1.000 ppm de lantan, ceriu, praseodim, neodim, samariu, europiu, gadoliniu, terbiu, disprosiu și ytriu.
- Televizoare – Până la 100 ppm de ytriu, europiu și terbiu.
- Camere video – Până la 100 ppm de ytriu, europiu și terbiu.
România recuperează doar o fracțiune din potențial
Tocmai datorită avantajelor pe care le oferă activitățile de colectare DEEE, Uniunea Europeană vine cu o nouă reglementare. Statele membre ar trebui recupereze cel puțin 25 % din consumul anual de materii prime strategice al UE.
Cum stă România la capitolul revalorificare? Ei bine, conform calculelor efectuate de asociația Environ, cantitatea de metale rare rezultate ar putea ajunge la două tone. Comparativ, la nivelul Europei s-ar putea extrage 190 de tone de metale rare. Așadar, încă există loc de îmbunătățiri în ceea ce privește gestionarea corectă a echipamentelor electrice scoase din uz. Asociația Environ operează în peste 4.000 de puncte din țară și există inclusiv o aplicație pentru a identifica cea mai apropiată locație. Însă, e nevoie de un efort continuu atât din partea autorităților, cât și a comunității.
Cât de valoroasă e o placă de bază reciclată corect?
O placă de bază revalorificată poate fi extrem de valoroasă datorită conținutului ridicat de metale prețioase, în special aur, argint și paladiu. De asemenea, se pot extrage inclusiv metale rare, esențiale pentru un nou lanț de producție. Cum poate fi tradus un astfel de scenariu pentru orice business? Prin economii semnificative de buget datorită reducerii de cheltuieli inutile.
Prin reciclare corectă, se evită și contaminarea mediului, pentru că echipamentele conțin substanțe toxice ce pot polua solul și apa dacă sunt aruncate necorespunzător.
De la gunoi la resursă: DEEE-ul, o comoară ignorată
DEEE-urile reprezintă o resursă ignorată în România, deși potențialul de recuperare este enorm. Printr-un sistem de colectare eficient și investiții în tehnologii moderne de reciclare echipamente electrice, România ar putea deveni un lider regional în recuperarea metalelor rare. Însă, e nevoie de ajutor susținut din partea fiecărui cetățean.
Reciclează și tu și contribuie la protejarea mediului și la valorificarea unor resurse esențiale pentru viitor!
