Cristi Mois, bookingham.ro
68,5% dintre români consideră că a lăsa mâncare în farfurie este o risipă, dar aproape 30% nu iau niciodată resturile la pachet.
- 38% dintre seniori iau întotdeauna mâncarea rămasă acasă, comparativ cu 7% la nivel general și doar 2% în rândul tinerilor sub 25 de ani.
- Familiile cu copii au un comportament mai sustenabil: scorul lor mediu la întrebarea despre luatul resturilor este 3,5 din 5, față de 3,1 din 5 pentru cei fără copii.
- Motivele principale pentru care mâncarea nu este luată acasă sunt: dezgustul față de resturi (31,5%) și percepția că nu mai este bună a doua zi (25,8%).
Un gest simplu, aproape rușinos pentru unii: să ceri mâncarea rămasă la pachet. Dar într-o lume care se sufocă în risipă alimentară, acest gest devine un act de responsabilitate. Cine îl face în România – și de ce unii se feresc de el?
În restaurantele din România, diferențele de generație și de mentalitate modelează felul în care privim resturile alimentare. Deși 68,5% dintre români consideră că a lăsa mâncare în farfurie înseamnă risipă, aproape 30% nu iau niciodată mâncarea rămasă la pachet. Această contradicție între convingeri și comportament ne arată cât de mult contează normele sociale, rușinea și contextul cultural în deciziile noastre zilnice.
Conform unui sondaj recent realizat de Bookingham în colaborare cu Except Friday, doar 7% dintre români iau mereu mâncarea rămasă acasă. Procentul scade dramatic la 2% în rândul celor sub 25 de ani. Într-o lume care se confruntă cu crize alimentare, lipsa sustenabilității și individualism exagerat, un gest aparent banal, acela de a cere resturile la pachet, devine un simbol al valorilor culturale și personale. Nu doar ce mâncăm contează, ci și ce alegem să nu irosim.
Când vine vorba de refuzul de a lua mâncarea acasă, motivele sunt surprinzătoare. Aproape o treime dintre români spun pur și simplu că nu le place ideea de resturi, iar un sfert cred că mâncarea nu mai este bună a doua zi. Deși în creștere, doar 12,3% recunosc că se simt rușinați, iar lipsa ambalajului potrivit sau grija de a transporta mâncarea este menționată de mai puțin de 7%.
Aceste date sugerează că există încă multe bariere culturale și perceptuale care trebuie demontate pentru a crea un cadru funcțional și prietenos pentru sustenabilitate alimentară.
„Tinerii [le] evită nu pentru că nu le pasă, ci pentru că există o barieră socială. În mediul urban, luatul resturilor este încă văzut de unii ca un ‘gest de sărăcie’. Mâncatul în oraș este mai degrabă o experiență socială, iar surplusul devine un detaliu de ignorat, parte din cultura consumeristă. Pentru generațiile mai în vârstă, însă, mâncarea are o valoare practică – nu se aruncă, indiferent de context.”
Cristian Cristea, consultant HoReCa
Pentru persoanele de peste 65 de ani, obiceiul de a cere resturile acasă este profund interiorizat. Aproape patru din zece seniori declară că fac acest gest de fiecare dată, în timp ce doar 7% dintre toți respondenții afirmă același lucru.
„Pentru generațiile care au crescut cu penuria alimentară a anilor ’80, respectul pentru mâncare e adânc înrădăcinat. În schimb, tinerii au fost formați într-un context al abundenței, unde lăsatul mâncării în farfurie poate părea chiar un semn al statutului, al bunăstării. Excesul se vede în farfurie.”
Adriana Sohodoleanu, doctor în sociologia practicilor alimentare
În plan european, cifrele oferite de Comisia Europeană sunt la fel de îngrijorătoare: în 2020, țările din Uniunea Europeană sunt responsabile pentru 59 de milioane de tone de risipă alimentară, echivalentul a 131 de kilograme de mâncare aruncată anual pe cap de locuitor. Gospodăriile contribuie cu peste jumătate din această cantitate, ceea ce reflectă o nevoie acută de schimbare culturală și practică.
Într-un articol publicat la finalul anului 2023, The New York Times nota că în restaurantele din New York, tinerii evită din ce în ce mai mult să ia mâncarea rămasă, în timp ce clienții în vârstă și familiile continuă să o facă fără rețineri.
Copiii te văd. Și învață din ceea ce lași în farfurie
Familiile cu copii demonstrează un comportament semnificativ mai responsabil în fața risipei. În sondaj, părinții au obținut un scor mediu de 3,5 din 5 la întrebarea privind luarea mâncării acasă, față de 3,1 în rândul celor fără copii. Acest comportament ar putea fi alimentat nu doar de grijă economică, ci și de dorința de a educa și transmite valori legate de respectul față de hrană și muncă.
Peste 75% dintre respondenții cu copii susțin că restaurantele ar trebui să contribuie activ la reducerea risipei, oferind opțiuni clare pentru ambalarea resturilor sau porționarea mai atentă a felurilor de mâncare. Acest tip de feedback este esențial în contextul în care Uniunea Europeană a propus în 2023 obiective juridice obligatorii pentru a reduce risipa alimentară cu 30% în restaurante și gospodării.
„Conform Legii nr. 217/2016, restaurantele din România sunt obligate să ofere clienților posibilitatea de a lua la pachet mâncarea plătită, dar neconsumată în local. Însă mai departe de obligativitate, restaurantele pot contribui activ prin colaborări cu ONG-uri sau ajustarea porțiilor.”
Cristian Cristea, consultant HoReCa
Concluzie: între rușine, rutină și responsabilitate
Ce alegem să lăsăm în farfurie spune multe despre cine suntem. Seniorii ne oferă o lecție de respect. Familiile transmit valori. Tinerii se luptă cu presiuni sociale.
Dacă vrem o Românie mai responsabilă, trebuie să începem cu mesele noastre. Ce pui în farfurie e alegerea ta. Ce lași în urmă, însă, ne privește pe toți.
Cristian Cristea
Consultant HoReCa cu peste 20 de ani de experiență în industria ospitalității din România. General Manager la Hostalion Business School, este implicat activ în formarea specialiștilor din domeniu. A colaborat cu branduri precum La Mama, City Grill, Pepsi și Unilever, oferind soluții personalizate pentru optimizarea operațiunilor din restaurante.
Adriana Sohodoleanu
Gastronom și cercetătoare în food studies, cu un doctorat în sociologie obținut în 2021. Autoare a lucrării „Ce e nou în Noua Bucătărie Românească?” și coautoare a volumului „Sweet Romania”, Adriana analizează intersecția dintre alimentație, identitate culturală și schimbările sociale contemporane. A publicat în Proceedings of the Oxford Food Symposium, Dilema Veche și Iscoada.
Rolul restaurantelor în reducerea risipei
„Îi apreciez pe restauratorii care au curajul să spună că anumite preparate nu sunt potrivite pentru a fi luate acasă, fiindcă astfel evită o risipă mai mare. Sustenabilitatea cere o viziune pe termen lung, nu doar gesturi punctuale.”
– Adriana Sohodoleanu
„Restaurantele nu sunt doar spații de consum, ci și platforme culturale și educaționale. Designul atent al meniului, semnalizarea vizuală și atitudinea personalului pot influența pozitiv atitudinile clienților față de risipă alimentară și sustenabilitate.”
– Cristian Cristea
Metodologie
Studiul a fost realizat de Bookingham și analizat de Except Friday în perioada martie–aprilie 2025. Eșantionul a inclus peste 400 de respondenți din România, selecționați astfel încât să reflecte distribuția demografică la nivel național: vârstă, gen, statut familial, mediu urban/rural.
Datele au fost analizate atât în forma brută, cât și ajustate statistic prin ponderare („weighting”) pentru a asigura o reprezentativitate echilibrată. Chestionarul a inclus întrebări multiple cu opțiuni codificate și deschise, acoperind teme precum comportamentul față de resturile alimentare, atitudinea față de a lua masa singur în oraș, rușinea socială în restaurante și percepția asupra risipei alimentare.
Răspunsurile au fost segmentate pe categorii socio-demografice: vârstă (grupe standard: 18–24, 25–34 etc.), gen, prezența copiilor în gospodărie. Scorurile au fost interpretate pe o scară de la 1 la 5, unde 1 înseamnă „niciodată” sau „complet dezacord”, iar 5 înseamnă „întotdeauna” sau „complet de acord”.
Bibliografie și surse
Are Leftovers at Restaurants Over?: https://www.nytimes.com/2025/03/18/dining/restaurant-leftovers.html
Risipa alimentară – propunerea ambițioasă a Comisiei Europene:https://foodbiz.ro/2023/08/01/risipa-alimentara-propunerea-ambitioasa-a-comisiei-europene
