Johnny Ciatloş Deak
Membru al Uniunii Jurnaliștilor Independenți din România
Senior Editor Globart Universum Publishing House Canada
Într-o lume fragmentată de convulsii morale, sociale și culturale, în care vocile autentice par a fi copleșite de zgomotul superficialității, opera admirabilului om de cultură, scriitor, jurnalist, istoric, filozof și poet Al. Florin Țene, se înalță magnific și impozant asemenea unei coloane de lumină, căutând să reaprindă conștiința adormită a cititorului contemporan.
Eruditul om de cultură ocupă un loc de cinste în panoplia de aur a scriitorilor români slujind cuvântului scris prin forța, noblețea și înțelepciunea scrierilor sale, vreme de aproape șapte decenii. Opera sa impresionantă, compusă din peste 100 de cărți de autor publicate și încă pe atâtea antologii și lucrări comune, deși foarte variată și complexă, se distinge printr-o unitate tematică remarcabilă: o preocupare constantă pentru valorile perene, pentru justiție, adevăr, identitate și memorie.
Numele scriitorului Al. Florin Țene se leagă de numeroase lucrări de critică literară, proză, eseu, piese de teatru, poezie, cărți memoriale și istorice, antologii, cărți de interviuri, dicționare și enciclopedii dar și de numele câtorva reviste din țară și străinătate pe care le păstorește onorific și spiritual: Agora Literară, Sintagme Codrene, Poezii pentru sufletul meu, etc.
Distinsul om de cultură Al. Florin Țene este considerat un Reper Cultural al contemporaneității românești fiind unul dintre Stejarii literaturii române, promotor cultural neobosit, ctitor de reviste, fondator de cenacluri literare și Președinte fondator al Ligii Scriitorilor Români, astfel contribuind decisiv la coagularea unei comunități literare în perioada postdecembristă, oferind spațiu și vizibilitate multor condeie emergente.
Al Florin Țene, este o somitate în mediul literar, academic și cultural românesc manifestând o preocupare profundă, culturală, spirituală și istorică pentru limba română și filonul identitar românesc. Domnia sa a scris o filă memorabilă și indestructibilă în istoria recentă a literaturii și limbii române și va rămâne peste veacuri recunoscut ca fiind Părintele Zilei Limbii Române, alături de cei doi regretați poeți: Corneliu Leu și Ligya Diaconescu. Al. Florin Țene a fost un susținător fervent al inițiativei și a contribuit semnificativ la promovarea și organizarea evenimentelor dedicate Zilei Limbii Române iar prin intermediul Ligii Scriitorilor, a coordonat manifestări culturale în diverse orașe din țară, consolidând astfel importanța limbii române ca element central al identității naționale. Prin demersul făcut pe lângă Parlamentul României această sărbătoare națională, a fost oficializată în România prin Legea nr. 53/2013, stabilind că data de 31 august să fie celebrată anual ca Ziua Limbii Române.
Scriitor de mare forță și rafinament, dar și gânditor de marcă, cu o deschidere filosofică uimitoare, Al Florin Țene a reușit să contopească în paginile lucrărilor sale luciditatea critică cu emoția sinceră și introspecția cu actul civic. GÂNDITORUL este, poate, una dintre sintezele cele mai elocvente ale acestui profil intelectual complex, o carte în care autorul se dezvăluie pe sine, dar în același timp dezvăluie o întreagă epocă, un întreg popor și o întreagă problematică spirituală. Într-un demers ce transcende simpla expresie literară, autorul articulează un discurs de o profunzime remarcabilă, în care filosofia, memoria colectivă, istoria recentă și reverberațiile unei ruralități arhetipale se împletesc într-o contemplare extinsă asupra devenirii omului și societății.
Noul roman GÂNDITORUL, poartă amprenta stilistică a renumitului scriitor Al Florin Țene, fiind în fapto meditație asupra lumii ca oglindă a sufletului și a cuvântului, ca temelie a ordinii etice. Pe lângă reflecțiile filosofice și incursiunile critice în istorie, romanul aduce un omagiu discret, dar profund, vieții rurale tradiționale, acel „univers mic”, cum l-ar fi numit Blaga, în care eternul se întrupează în gesturi simple.
Al Florin Țene evocă satul românesc nu în maniera idilică a literaturii romantice, ci ca o sursă vie de înțelepciune și echilibru moral. Satul este rădăcina începuturilor, punctul de pornire, acea matrice nealterată a identității românești. ’’Ion a lui Ion’’ este un gânditor în tăcere, un înțelept asemenea cuvioșilor din icoane, păstrător al unor adevăruri ce scapă inteligenței grăbite a omului modern. Pentru el, stânca de munte este loc de meditație, este ‘’piatra sa filozofală’’. Descrierile frământărilor rurale, binețea dată oamenilor, rata cu care plecau la oraș, preocupările oamenilor cu munca la câmp, ciclurile anotimpurilor, etalarea sobrietății și răbdării țăranului român, toate construiesc o frescă autentică a unei lumi în care gândirea nu înseamnă întotdeauna abstractizare, ci tăcere fertilă, contemplație în mijlocul vieții.
Clădită pe fondul unui vis al gânditorului ’’Ion al lui Ion’’, narațiunea continuă pe marginea poveștii de viață a unui alt gânditor, literatul Augustin Ostace. Scriitorul ne propune o arhitectură ideatică în care filosofia, literatura și reflecția socio-culturală nu doar coexistă, ci se împletesc într-o simfonie a spiritului însetat de ordine, sens și armonie. Autorul reușește, printr-un demers de o rigoare conceptuală și o sensibilitate artistică remarcabilă, să articuleze o dublă paradigmă a gândirii: pe de o parte, filosofia ca temelie a oricărei organizări sociale și culturale durabile, iar pe de altă parte, folosind cuvântul ca act fondator al realității, o realitate care nu poate fi înțeleasă în afara contextului ei, asemenea unei note muzicale izolate din partitura unei simfonii. Scrierea sa transcende simpla contemplare intelectuală și se transformă într-o veritabilă odisee a minții în căutarea adevărului, un adevăr nu abstract și steril, ci ancorat în însăși fibra realității noastre cotidiene.
Distinsul scriitor Al Florin Țene ne dezvăluie în cartea sa una dintre cele mai tragice perioade din istoria recentă a României, acea rană deschisă în memoria istorică, comunismul. Cu luciditate și gravitate, autorul evocă epoca dictaturii roșii nu doar ca o deviație politică, ci ca o urmă adâncă în trupul spiritual al națiunii. Spre deosebire de evocările timide sau idealizate ale unor condeieri contemporani, autorul denunță fără ezitare ororile regimului comunist, afirmând că acesta a făcut incomparabil mai multe victime decât fascismul hitlerist, o afirmație provocatoare, dar argumentată din perspectivă istorică și morală.
În această privință, GÂNDITORUL, devine o lucrare a memoriei, dar și a dreptei judecăți pentru că Al Florin Țene nu vânează senzaționalismul istoric, ci caută să repună în drepturi adevărul, fără echivoc. Domnia sa, înțelege că fără o asumare a greșelilor trecutului, nu poate exista nici o reală reconstrucție identitară. Scriitura sa devine astfel o formă de catharsis colectiv, o invitație la trezire și responsabilitate morală.
Romanul GÂNDITORUL, este în fapt, prin conținutul său o adevărată lecție de istorie cu detalii bine documentate, despre oameni și locuri, personalități marcante, întâlniri cu scriitori, case memoriale, expoziții, muzee, spectacole, toate trecute prin clepsidra timpului, pornind de pe vremea când ‘’Pereții au urechi și ferestrele ochi’’ și până în zilele noastre.
Povestea vieții lui Augustin Ostace, medic, scriitor și filozof, ne poartă într-o buclă sferică a timpului vreme de șapte decenii de pe plaiurile mioritice ale satului românesc, prin lagărul fostei Yugoslavii, pe pământul făgăduinței în America, la Detroit, Chicago și New York, apoi în diverse orașe europene, cu popas în Germania și până în România, într-o închidere circumferențiară autentică.
Augustin Ostace este un autor și gânditor român născut în 1952 în Bistrița, cunoscut pentru abordările sale interdisciplinare care îmbină filosofia, poezia, medicina și științele sociale. După absolvirea Universității de Medicină din Cluj-Napoca în 1976, a decis să fugă din țară emigrând în Statele Unite în 1989, obținând cetățenia americană în 1995. În prezent, acesta locuiește în Leverkusen, Germania. Opera sa vastă explorează teme precum „sapientologia”, „biometafizica” și „conceptologia”, reflectând o viziune enciclopedică asupra cunoașterii. Printre lucrările sale se numără volumele „Pathopoetica” și „Sapientology &Sapientologist” în care combină reflecții filosofice cu expresii poetice pentru a analiza condiția umană. Ostace este cunoscut pentru stilul său enciclopedic și pentru încercarea de a sintetiza diverse perspective filosofice într-un cadru unitar. Prin activitatea sa prolifică, Augustin Ostace contribuie la dezvoltarea unei perspective integratoare asupra cunoașterii, situându-se la intersecția dintre știință, artă și filosofie.
Unul dintre meritele fundamentale ale romanului GÂNDITORUL constă în revalorizarea filosofiei clasice ca instrument de reconfigurare a prezentului. Asemeni unui discipol modern al lui Platon, filosoful și gânditorul Al. Florin Țene ne invită să regândim ordinea morală a individului ca pe o proiecție a sufletului omenesc, care reprezintă matricea din care ar trebui să izvorască ordinea cetății. Astfel, virtuți cardinale precum dreptatea, echilibrul și cumpătarea nu mai sunt simple abstracțiuni, ci axe vii ale unei societăți autentice. Subtil dar profund, autorul ne reamintește că adevărata reformă socială nu se poate realiza fără o reformă prealabilă a conștiinței. Cartea sa devine, în acest sens, nu doar o meditație filosofică, ci și un manifest etic pentru o Românie aflată în căutarea busolei sale morale, rătăcită între nostalgii și deziluzii postmoderne.
Într-o lume în care sensurile par să se evapore în volutele unui discurs mediatic adesea lipsit de profunzime, Al Florin Țene reînvie demnitatea cuvântului printr-o teorie coerentă a limbajului, o pledoarie vibrantă pentru înțelegerea cuvântului nu ca entitate izolată, ci ca element viu, organic, al unui întreg semantic și ideologic. Această concepție relevă o preocupare profundă pentru claritatea discursului și pentru responsabilitatea adevărului istoric. Pentru autor, fiecare cuvânt este o verigă într-un lanț istoric, o notă într-o partitură a întregului care poate, dacă este atent orchestrată, să redea armonia sensului pierdut al lumii. În acest sens, filosofia limbajului nu este pentru Al Florin Țene un simplu exercițiu teoretic, ci un act de igienă morală și o formă de rezistență împotriva manipulării și dezbinării.
Între clasic și contemporan, scriitorul AL Florin Țene croiește punți de gândire în fața crizei identitare a unei lumi aflate în permanentă metamorfoză. Înțelegerea corectă a contextului este esențială pentru interpretarea informațiilor, element vital într-o eră digitală plină de ambiguități retorice. Aici intervine filosofia limbajului autorului în care trecutul și prezentul se rejoacă pe aceeași scenă.
Deși într-o bună măsură biografic, romanul GÂNDITORUL, nu este un refugiu în trecut. Datorită elementelor cu valoare de punct de sprijin, de înrădăcinare, romanul este o chemare la reactivarea valorilor perene în fața unei modernități instabile. GÂNDITORUL, nu oferă răspunsuri definitive, ci deschide porți către o reflecție profundă asupra întrebărilor esențiale. Ne întrebăm oare ce înseamnă să trăiești drept? Ce înseamnă să transmiți adevărul? Ce înseamnă să construiești o societate dreaptă?
Într-o eră a distorsiunii, într-o Românie în care instituțiile par clătinate, iar discursul public fragmentat, scriitorul Al Florin Țene ne propune o sinteză a adevărului înțelept care nu se rezumă la o simplă nostalgie intelectuală, ci la un veritabil proiect de regenerare a conștiinței colective. Redescoperirea dreptății, a echilibrului și a sensului în cuvinte devine astfel echivalentul unei reconstrucții identitare, nu doar la nivel individual, ci și național.
Opera marelui scriitor Al. Florin Țene este, în esență, o scriere de frontieră, un liant între eternitatea ideilor și volatilitatea prezentului iar GÂNDITORUL, este un roman care nu doar se citește, ci mai ales se trăiește și se meditează, căci în paginile sale se regăsește chemarea la reflecție, la rigoare morală și la o reconectare profundă cu sinele și cu comunitatea. Printr-un limbaj în care descrierea metaforică devine armă a adevărului, iar ideea gândului un catalizator al transformării, renumitul autor ne oferă cu generozitate și blândețe, nu doar o lectură, ci și o lecție.
O lecție importantă, plină de har și de înțelepciune, despre cum poate filosofia gândirii să reclădească lumea, iar cuvântul, atunci când este așezat cu sens și conștiință poate redeveni stâlp de lumină într-un timp al umbrelor.
