Cu ocazia aniversării Unirii Moldovei cu Muntenia, în 1859, Romfilatelia introduce în circulaţie emisiunea de mărci poştale Unirea Principatelor Române, 160 de ani.
Coliţa dantelată a emisiunii, cu valoarea nominală de 28,50 lei, este ilustrată cu o litografie care prezintă deschiderea lucrărilor Adunării Legislative a Principatelor Unite (29 februarie 1860), în prezenţa lui Alexandru Ioan Cuza, alături de un portret al domnitorului şi stemele Moldovei şi Ţării Româneşti. Steaua dintre coarnele bourului de pe stema Moldovei este realizată prin perforare ca element de siguranţă al timbrului.
Unirea Principatelor a fost primul proiect de ţară realizat de patrioţii români. Idealul unirii a fost formulat de elitele politice şi intelectuale educate în marile oraşe vest-europene, la începutul secolului al XIX-lea. Primii paşi concreţi au fost realizaţi în timpul Revoluţiei de la 1848, când s-a realizat o uniune vamală între Moldova şi Ţara Românească, în timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu.
În august 1858, în cadrul unei conferinţe internaţionale la Paris, s-a semnat o Convenţie care permitea reorganizarea Moldovei şi Ţării Româneşti, care erau tratate în relaţiile internaţionale unitar, cu condiţia alegerii în fiecare dintre Principate a doi domni, două adunări şi două guverne. Totuşi, existau şi două instituţii comune, cu sediul la Focşani, respectiv Comisia Centrală şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Alegerile care s-au desfăşurat în conformitate cu prevederile Convenţiei au avut drept rezultate desemnarea, la 5 ianuarie, la Iaşi şi mai apoi la 24 ianuarie la Bucureşti, a domnitorului Alexandru Ioan Cuza.
Alexandru Ioan Cuza s-a născut la 20 martie 1820, la Bârlad, într-o familie de dregători moldoveni. Studiile le-a făcut la Iaşi, unde a fost coleg cu Mihail Kogălniceanu şi Vasile Alecsandri.
În anul 1835 a obţinut diploma de bacalaureat la Paris, iar mai apoi a studiat Dreptul şi Medicina, însă nu a terminat niciuna dintre facultăţi. În 1848 s-a numărat printre oratorii care au luat parte la adunarea revoluţionarilor de la Hotelul Petersburg din Iaşi, cerând înfăptuirea unor reforme democratice.
După adoptarea Convenţiei de la Paris din 1858 a fost implicat în reorganizarea politică a Moldovei, iar în cele din urmă a fost preferat pentru domnie atât de liberali, cât şi de conservatori.
După Unire, Alexandru Ioan Cuza, sprijinit de Mihail Kogălniceanu, a iniţiat primele reforme pentru modernizarea ţării. Sub domnia sa Unirea a fost recunoscută de Marile Puteri, s-a creat primul Parlament şi primul guvern unitar, au fost adoptate reforma electorală, secularizarea averilor mănăstireşti, reforma agrară,a învăţământului etc.
Deoarece a instaurat un regim autoritar, domnitorul a fost îndepărtat la 11 februarie 1866 de „monstruoasa coaliţie”, o grupare din care făceau parte politicieni liberali şi conservatori, dar şi militari sau comercianţi. Cuza a fost obligat să părăsească ţara, locuind la Viena, Paris şi Florenţa. A murit la 15 mai 1873, în vârstă de 53 de ani, în timp ce se afla la tratament în oraşul german Heidelberg.
Alexandru Ioan Cuza este unul dintre cei mai apreciaţi lideri din istoria românilor. De asemenea, este şi o personalitate valorificată în emisiunile filatelice, începând cu emisiunea „Cuza” din 1864, cu valorile de 2, 5 şi 20 de parale, care aveau efigia domnitorului în cerc.
Pe plicul „prima zi” este redată Proclamaţia lui Alexandru Ioan Cuza către Adunarea Electivă a Ţării Româneşti (10 februarie 1859), în care domnitorul se referă la semnificaţia Unirii. Documentul este validat cu sigiliul Principatelor Unite şi semnătura autografă a domnitorului.
Pe ştampila „prima zi” sunt reproduse elementele emisiunii de mărci poştale „Principatele Unite” (1862), respectiv stemele Moldovei şi Munteniei şi goarna poştală.
