Caută pe site
Publică anunț în ziar
curierul-national-logo Logo-Curierul-National-Blck
Publică anunț în ziar
  • Actualitate
  • Economie
    • Agricultură
    • Asigurări
    • Auto
    • Companii
    • Construcții
    • Energie
    • Finanțe și Bănci
    • Fiscalitate
    • HR
    • Imobiliare
    • IT
    • Retail
    • Transporturi
    • Turism
  • Extern
  • Politic
  • Cultură și Educație
  • Sport
  • Opinii
Reading: Salariul și beneficiile, pe locul 2 pentru angajați în 2025
Distribuie
Curierul NationalCurierul National
Search
  • Actualitate
  • Economie
  • Extern
  • Opinii
  • Politic
  • Sport
  • Salvate
  • PUBLICAȚIA
    • Despre noi / Contact
    • Publicitate
    • Fonduri Europene
    • Redacția
Have an existing account? Sign In
Follow
HR

Salariul și beneficiile, pe locul 2 pentru angajați în 2025

Curierul Național
Autor
Curierul Național
Publicat 3 februarie 2026
Distribuie
Foto: freepik

Sensul și rezultatele muncii au devenit pentru prima dată principala motivație la job

Employee Wellbeing Index

În 2025, relația angajaților români cu munca s-a schimbat semnificativ: motivația nu a mai fost dictată în primul rând de salariu sau beneficii, ci de sensul și rezultatele concrete ale muncii, potrivit Indexului stării de bine a angajaților români, realizat de RoCoach și Novel Research pe un eșantion național de 1.000 de angajați din mediul urban. Datele arată că 27,5% dintre angajați au fost motivați în principal de sensul și rezultatele muncii lor, depășind pentru prima dată importanța salariului și a beneficiilor materiale (19,3%). Stabilitatea (14,8%) și autonomia (11,7%) completează tabloul factorilor care au susținut implicarea reală a angajaților la locul de muncă în 2025.

La polul opus, raportul arată că principalii factori de demotivare în 2025 nu au fost legați de volumul de muncă sau de tehnologie, ci de relația dintre angajat și organizație. Lipsa recunoașterii (9,1%), lipsa clarității (7,9%) și conflictele interne (7,8%) au erodat semnificativ starea de bine a angajaților, indicând un deficit de feedback, dialog și respect în mediul de lucru. În același timp, principalele surse de epuizare pentru angajații români în 2025 au fost: volumul prea mare de muncă (23,3%), presiunea constantă a termenelor limită, adesea prea strânse (19,6%) și lipsa echilibrului dintre job și viață personală (16,4%).

Raportul indică faptul că angajații acceptă volume ridicate de muncă și presiune atunci când există sens, recunoaștere și control asupra propriei activități. În absența acestora, același efort devine rapid un cost emoțional greu de susținut. Astfel, burnout-ul nu apare ca rezultat al muncii intense în sine, ci al muncii desfășurate într-un context perceput ca nedrept, impredictibil sau insuficient explicat.

„Vedem foarte clar că oamenii nu sunt epuizați pentru că muncesc mai mult, ci pentru că muncesc într-un context în care efortul lor nu este suficient de bine explicat, recunoscut și integrat într-un scop mai larg. Când munca nu are sens din perspectiva lor, orice volum devine greu de dus. În același timp, vedem o schimbare majoră în ceea ce privește modul în care angajații percep wellbeing-ul în munca de zi cu zi, iar această schimbare indică o maturizare a relației cu munca. Practic, pentru tot mai mulți angajați, jobul nu mai este doar o sursă de venit, ci un spațiu în care munca trebuie să conteze, să fie recunoscută și să aibă coerență”, explică Mihai Stănescu, fondatorul RoCoach, prima companie de coaching din România și dezvoltator al Organizational Transition Quotient (ORQ).

Conform Indexului Employee Wellbeing 2025, pe măsură ce angajații avansează în organizație, presiunea muncii se mută de la volum și recompensă financiară către responsabilitate, decizie și sens: datele arată că nivelurile de execuție sunt consumate de muncă intensă și motivate de stabilitate și rezultate concrete, în timp ce middle managerii resimt mai acut tensiunile organizaționale. La nivel de directori motivațiile vin în principal din autonomie, sens și impact, chiar dacă plătesc un cost mai mare în ceea ce privește echilibrul dintre muncă și viața personală.

În același timp, pentru angajații cu vechime mare în organizații, indiferent de nivelul lor ierarhic, consumul de energie se mută de la „incertitudine” și „lipsă de claritate” către „volum mare de muncă” și „presiune constantă”, iar motivația evoluează de la salariu, recunoaștere și respect către stabilitate, sens, autonomie și rezultate concrete ale muncii.

90% dintre angajații români consideră că brandul personal îi ajută să obțină un job mai bun
10 noiembrie 2020

„Atât datele parametrice, cât și micro-narațiunile ne-au arătat că oamenii vorbesc mai mult despre a fi tratați corect decât despre beneficii materiale, despre șefi care explică deciziile și despre libertatea de a-și organiza munca fără micro-management. Când aceste lucruri lipsesc, munca devine rapid o sursă de frustrare și uzură, de aici și concluzia îngrijorătoare că 1 din 4 angajați români au fost la limita burnout-ului în 2025”, spune Marian Marcu, Managing Partner Novel Research.

Mitul „AI anxiety”: tehnologia nu este problema reală

Deși inteligența artificială a fost intens dezbătută în 2025, impactul direct al tehnologiei asupra stării de bine a angajaților a fost limitat comparativ cu alți factori organizaționali. Doar 5% dintre angajați au indicat AI-ul și tehnologia drept un factor major de epuizare, în timp ce 47,1% spun că tehnologia și AI i-au ajutat în activitatea lor și doar 13,9% afirmă că i-a afectat negativ.

Raportul Employee Wellbeing 2025 arată că AI-ul nu este perceput ca o amenințare autonomă, ci ca un amplificator al realității organizaționale. În organizațiile cu roluri clare, leadership funcțional și autonomie, tehnologia este percepută ca un sprijin. În organizațiile cu procese nealiniate și decizii opace, tehnologia accentuează presiunea și confuzia.

„Se vorbește mult despre anxietatea legată de AI, dar datele ne arată că angajații nu se tem de tehnologie în sine. Ceea ce îi obosește este integrarea haotică a tehnologiei într-un mod de lucru deja dezechilibrat și nealiniat. De aceea, discuția despre tehnologie nu poate fi separată de discuția despre designul muncii”, arată Mihai Stănescu, fondatorul RoCoach.

Dinamica forței de muncă și impactul său asupra economiei românești: Analiză comparativă între importul de forță de muncă din Asia și reintegrarea migranților calificați români din diaspora
13 mai 2024
Distribuie articolul
Facebook Whatsapp Whatsapp LinkedIn Reddit Telegram Email Copy Link Print
Distribuie
Articolul anterior Caricatura zilei
Articolul următor Relansarea economiei de după inhibarea economică
Niciun comentariu

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

-Publicitate-
Ad imageAd image

Ultimele articole

Donald Trump, considerat de americani principalul responsabil pentru problemele economice
Extern
Federația „Solidaritatea Sanitară”: Proiectul legii salarizării este nesatisfăcător și în noua sa variantă
Sănătate
Nicuşor Dan: Numirea şefilor de servicii secrete este o chestiune la fel de grea ca formarea noului guvern, pentru că necesită o majoritate parlamentară
Actualitate Politic

RSS Știri Financiare

  • Piața rezidențială din București a recuperat din scăderea puternică de la începutul anului
  • Dieselul pierde teren în ritm record pe piața mașinilor rulate. Prețuri mai mici, rulaj mai mare
  • KFC deschide primul restaurant din România dedicat comenzilor, fără servire la masă
  • De ce se consumă tonerul mai repede atunci când imprimi documente grafice color?
HR

Ministrul Simona Bucura-Oprescu, discuţii cu reprezentanţii Camerei de Comerţ Americane în România privind piața forței de muncă

2 minute
Economie

Creșterea salariului minim ar putea fi amânată. Mircea Coșea: „Ar fi fost un bumerang care se întorcea cu și mai mare dificultate pentru tot ce înseamnă locuri de muncă și economie”

3 minute
HR

Peste 30.000 de noi locuri de muncă şi investiții de peste 4 miliarde de euro prin finanțările cu ajutor de stat acordate în 2025 

4 minute
manager
HR

Managerii, candidații cei mai interesaţi de schimbarea jobului

3 minute
favicon curierul national favicon curierul national
  • EDIȚIA DIGITALĂ
  • ABONAMENT DIGITAL
  • PUBLICĂ ANUNȚ ÎN ZIAR
  • CONTACTEAZĂ-NE

PUBLICAȚIA

  • Despre noi
  • Publicitate
    • Fonduri Europene
    • Anunțuri Mică Publicitate
    • Advertorial
  • Redacția
  • Contact

ȘTIRI

  • Actualitate
  • Extern
  • Cultură și Educație
  • Politic
  • Sport
  • București

BANI

  • Economie
  • Companii
  • IT
  • Agricultură
  • Energie
  • Fiscalitate
  • Imobiliare
  • Turism

PARTENERI

  • B1 TV
  • Gazeta de Sud
  • Money Buzz!
  • Știrile de Azi
  • Goool.ro
  • Bucharest Daily News
  • Slatina Buzz!

BUN DE AFACERI, DIN 1990

Welcome Back!

Sign in to your account

Username or Email Address
Password

Lost your password?