Ionuț Țene
Noi românii avem o impresie, în general greșită, despre contribuția preoților ortodocși la progresul științei și civilizației moderne în Transilvania din epoca barocă a habsburgilor. La mijlocul secolului XVIII a existat un preot ortodox român originar se pare din Hunedoara, care a călătorit în jurul lumii pe jos și a luat legătura cu mințile luminate ale Statelor Unite ale Americii în vederea folosirii electricității pentru folosul științei și umanității. Preoții ortodocși nu au fost doar conservatori, ei au fost și oameni de știință și au propovăduit progresul științific. Samuel Damian a fost un preot ortodox român din Transilvania, care a călătorit în secolul al XVIII-lea în America de Nord. Acesta este considerat de istorici ca prima persoană cunoscută de origine română care a vizitat SUA, când era încă colonie britanică. Specialistul în genealogie Paul Cernovodeanu (n.1927 – d. 2006), fost membru de onoare al Academiei Române din 1999, scria într-un articol intitulat „Un transilvănean prieten cu Benjamin Franklin”, publicat în revista „Magazin istoric” în anul 1970, că primul român care a ajuns in America a fost preotul transilvănean Samuel Damian. De aici a reieșit și o controversă, că acesta ar fi fost greco-catolic pentru că știa limba latină și pentru că ar fi studiat la colegiile din Orăștie sau Blaj, situație încă nelămurită de specialiști, deși Benjamin Franklin l-a considerat preot ”greek”, adică ortodox. Mai mult ca sigur pe Samuel îl chema Samuil, în limbaj popular și a fost preot ortodox, altfel s-ar fi prezentat în țările în care a călătorit ca preot catolic ce aparținea de Roma, lucru care nu a făcut-o, deci a fost preot ortodox în mod evident. El a fost un vizionar și un profet al timpului său, care a părăsit Transilvania datorită persecuțiilor habsburgilor împotriva bisericii ortodoxe, lucru care a dus la răscoala ortodoxă a lui Sofronie din Cioara. Informaţia despre Samuel Damian a adus-o lumii întregi cercetătorul rus Demetrius Dvoichenko-Markov, care a descoperit în corespondența savantului american Benjamin Franklin, fost preşedinte al Americii, relatări care-l indicau pe preotul Samuilă Damian, ca fiind primul român ajuns în America în jurul anului 1748. Biografia „primului român care a descoperit America”, a fost desecretizată se pare de un spion ruso-american. Demetrius Dvoichenko Markov, în urmă cu aproape opt decenii, în timp ce investiga arhiva personală a lui Benjamin Franklin (1706-1790), împreună cu cercetătorul Bernard I. Cohen, a descoperit două scrisori ale ilustrului inventator şi om politic american, datate în anii 1753 şi 1755, din care se desprind informaţii privitoare la prietenia acestuia cu preotul Samuel Damian, sosit din Transilvania, dintr-un sat ardelean cu nume de rezonanță orientală – „Tartar”, probabil Tărtăria (în jud. Alba) ori Tătărăști (în jud. Hunedoara). De aici ar fi concluzionat Benjamin Franklin că Samuel Damian ar fi avut origini ”tătărești”.
La scurtă vreme după publicarea scrisorilor la Cambridge (1941) Dvoichenko-Markov a evidențiat că scrisorile în cauză reprezintă, prin conţinutul lor, o primă atestare documentară a interferenţelor româno-americane. Aflăm astfel că preotul ortodox Samuel Damian a ajuns în America, în urmă cu peste 275 de ani. Originar din Transilvania, preotul ortodox a traversat Europa prin Austria, Germania, Franţa, Olanda şi apoi din Anglia a luat un vapor spre „tărâmul făgăduinței“. Samuel Damian şi-a făcut drum până la uşa lui Benjamin Franklin, mânat de curiozitatea cu privire la noua minune descoperită, electricitatea. El știa secretul bateriei Leyda, inventate în 1745, pentru că fusese în Olanda și a văzut calitățile acestei minuni tehnice care înmagazina curent electric. Posibil ca pe la 1740, preotul Samuil Damian să fi plecat în lungul său peregrinaj din Transilvania, unde se configurau nucleele culturale ale Iluminismului, iar românii luptau să fie recunoscuți ca națiune liberă. În Anglia „a rămas un timp la Oxford”, la Universitatea de aici. Periplul european al preotului Samuel Damian a reprezentat o călătorie iniţiatică, de studii, dar şi de „evadare” spre universalismul cultural al Luminilor. Din Anglia, preotul Samuel Damian s-a îmbarcat cu destinaţia Coloniile britanice din America, unde a şi ajuns, în decembrie 1747. Cât a stat în Franţa şi la Oxford, prelatul transilvănean ar fi primit, din partea cercurilor iniţiate, posibil masonice după unii autori, recomandările cuvenite pentru Benjamin Franklin. Acesta prin scrisorile menționate a atestat că s-a întâlnit cu românul, cei doi discutând despre electricitate. La Philadelphia, s-a bucurat de încrederea şi protecţia marelui savant şi om politic american și francmason Benjamin Franklin. Pe la 1731, Franklin înfiinţase prima bibliotecă publică din America, precum şi o Societate Filosofică, de genul celor existente la Paris, Londra, Berlin şi Viena. De altfel, cel care va intra în memoria posterităţii ca unul dintre „The Founding Fathers” ai națiunii americane moderne, întreţinea legături cu Voltaire, Lavoisier, Buffon, David Hume, La Fayette, Mirabeau. Benjamin Franklin se afirmase drept una dintre personalitățile proeminente ale francmasoneriei americane. Prietenia celor doi, dintre cărturarul Benjamin Franklin și preotul Samuel Damian, nu putea rezona pe coordonate inițiate, „frățești”? În 1748, la niciun an de la inventarea paratrăznetului, savantul Benjamin Franklin îl iniţia pe preotul ortodox Samuel Damian, în tainele electricităţii. Faptul în sine acreditează ideea că Damian a fost un precursor român al electrostaticii, așa cum susțin unii autori români care s-au ocupat de destinul preotului român. Mai degrabă eu cred că Samuel Damian l-a inițiat sau au colaborat pe tema electricității, fiind o conexiune reciprocă benefică. In schimb de experiență cum s-ar numi azi. În opinia lui Samuel Damian, fascinantul proiect de înconjur al lumii putea fi asigurat financiar, din veniturile obţinute în urma experimentelor publice cu „tubul de Leyda”, o baterie inventată în Olanda care înmagazina curentul electric. În iarna dintre anii 1747 şi 1748, Samuel Damian a fost astfel oaspetele savantului Benjamin Franklin, căruia preotul exotic din Europa de Est i-a lăsat o impresie profundă, cum a mărturisit de altfel în mai multe scrisori adresate ulterior unui prieten de-al său. Au conversat doar în limba latină, pe care Damian o cunoştea în calitatea sa de preot. ”A vorbit şi a scris în latină foarte citeţ şi corect. Şi-a stabilit încă din țara sa că va merge în jurul lumii, cât mai mult posibil pe uscat (…) Credea că i-ar folosi în călătoriile sale să ştie câte ceva despre electricitate. L-am învăţat să folosească tubul… Mi-a scris din Charleston că a trăit opt sute de mile de pe urma electricităţii; a fost cinstit cu mâncare, băutură şi haine. Ultima sa scrisoare către mine a fost, cred, din Jamaica… Sunt şapte ani de atunci”, i-a scris Franklin unui prieten de-al său. Această scrisoare i-a fost destinată lui John Lining şi poartă data de 18 martie 1755. Benjamin Franklin l-a cunoscut pe Damian în anul 1748.
Prezenţa lui Samuel Damian în America mai este confirmată şi de o serie de reclame pe care le-a plătit la sfârşitul anului 1748 (ultima fiind datată 26 decembrie) în South Carollina Gazette în care chema lumea să vadă ”minunatele lui experimente în domeniul electricităţii”. Samuel Damian s-a lăudat americanilor că el a trăit prin conferințe despre electricitate care-i asigurau ”hrana și îmbrăcămintea”. Samuel Damian i-a mărturisit lui Franklin că vrea să se întoarcă în Transilvania prin Jamaica, Cuba, Mexic, Filipine, China, India, Persia şi Turcia. Potrivit lui Nicholas Chapman, Damian (sau Domien cum mai este cunoscut) i-a promis lui Franklin că îl va ţine la curent cu toate călătoriile sale, urmând să-i scrie din fiecare loc prin care trece. Aceasta l-a făcut pe Franklin să tragă concluzia că Samuel fie a murit pe drum, fie a fost închis în Noua Spanie (Mexico de astăzi). ”A fost, cum vezi, un caracter rar”, şi-a încheiat Franklin scrisoarea către marele fizician John Lining din Charleston. Din nefericire numele preotului ortodox a dispărut din izvoarele istorice o dată cu călătoria acestuia în Jamaica și Havana. De altfel la Charleston preotul ortodox Samuel Damian organiza ample conferințe în care americanii îi plăteau 20 de șilingi ca să intre. Deci Samuel Damian era un bun orator și un om de știință ce i-a luminat pe americani privind beneficiile electricității, Mai mult, consider că Benjamin Franklin a învățat de la preotul ortodox unele din tainele bateriei Leyda și au colaborat pentru felul cum se înmagazinează și se conduce electricitatea. Samuil Damian, deși preot ortodox, a fost și om de știință de la care savantul și viitorul președinte american Benjamin Franklin a avut ce învăța și care în urma contactului cu lumea românească a Transilvaniei a aflat despre contribuția poporului român la viața și civilizația Europei.
Preotul ortodox care l-a cunoscut pe Benjamin Franklin, la el acasă, în Philadelphia, cu 28 de ani mai devreme de semnarea celebrei „Declaraţii de Independenţă” îl putem considera că a fost un vizionar și un consilier al viitorului președinte al Americii, contribuind cu cunoștințele sale la temele politice privind emanciparea americanilor de sub englezi, așa cum luptau românii de sub stăpânirea habsburgilor. Istoricul rus din secolul XX, Demetrius Dvoichenko-Marko, autorul lucrării „A Rumanian Priest in Colonial America”, publicată în The American Slavic and East European Review, considera că este posibil ca Samuel Damian să fi căzut victimă iezuiților din Mexic – Noua Spanie, care n-ar fi văzut cu ochi buni activitățile ştiinţifice ale preotului şi l-ar fi închis într-o mănăstire. Autorul face şi o paralelă oarecum forţată cu Inochentie Micu-Klein, mort la Roma, departe şi el de Transilvania românească. Din păcate, ”iluministul” om de știință, preotul ortodox Samuel Damian nu a trecut Pacificul spre Asia ca să ajungă acasă în Transilvania unde dorea să implementeze electricitatea și să le dea o lecție de știință austriecilor, care țineau poporul român în asuprire și întuneric. Există și istorici bisericești care consideră că acesta a ajuns acasă devenind protopop în Maramureș, dar dovezile sunt subțiri din punct de vede științific. Ceea ce este important de subliniat este faptul că unul dintre savanții mondiali, fondatorii SUA, președintele SUA și autorul ”Declarației de Independență” a SUA, Benjamin Franklin, a fost inspirat și influențat de ideile științifice și umaniste ale unui preot ortodox. Samuel Damian mai mult ca sigur i-a arătat situația grea a românilor persecutați de habsburgi în propria țară, lucru care a inspirat lupta pentru libertate a americanilor, dar a cimentat și prietenie româno-americană înainte de proclamarea independenței SUA din 1776.
