Autor: Sebastian Popescu, Grants and Incentives Advisory Leader, EY-Parthenon, EY România
În ultimii ani, industriile din România, mai ales cea ușoară, au fost susținute de fonduri europene, dar și de ajutoare de stat. Toate aceste surse de finanțare reprezintă o oportunitate strategică de modernizare a economiei naționale și o întărire a capacităților de producție locale. În contextul geopolitic actual, industria de apărare capătă un rol din ce în ce mai relevant și generează o cerere pentru produse industriale complexe.
Fondurile nerambursabile au reprezentat, în mod constant, în ultimii ani, un pilon esențial de sprijin pentru companiile care realizează investiții în România. În ultimii 6 ani, Guvernul României și-a consolidat rolul prin implementarea schemelor de ajutor de stat. Conform studiului EY State Aid Dynamics, între 2019-2025, România a implementat un pachet semnificativ de sprijin financiar, în valoare de 2,53 miliarde euro. Acesta a fost structurat prin patru programe distincte de finanțare și s-a adresat unui spectru larg de companii și antreprenori.
Privind spre viitor, Guvernul propune un pachet de relansare economică conceput ca un cadru multianual ce se va derula până în 2032 pe mai multe direcții de finanțare, care va îmbina componenta de grant-uri cu cea de instrumente financiare. Din datele publice de până acum, valoarea alocată acestui pachet este de 3,95 miliarde euro, însă aceasta ar putea ajunge până la 5 miliarde euro. Programul vizează o gamă largă de priorități strategice, inclusiv tehnologii avansate de producție, cercetare și dezvoltare, industrii strategice și critice pentru România. Având în vedere importanța tot mai mare a rezilienței și autonomiei strategice, ca parte a acestui pachet, se pregătește și o schemă de ajutor de stat dedicat industriei de apărare cu scopul de a întări baza industrială de apărare a României, prin sprijinirea investițiilor care modernizează și extind capacitățile de producție, îmbunătățesc nivelul de pregătire operațională și consolidează ecosistemul de apărare.
La aceste eforturi dezvoltate de statul român, conform studiului EY România la intersecția dintre securitate și economie se alătură o listă considerabilă de programe și instrumente lansate de Uniunea Europeană:
1) EDIS (European Defence Industrial Strategy)
2) EDIP (European Defence Industry Programme)
3) EDIRPA (European Defence Industry Reinforcement through Common Procurement)
4) SAFE (Security Action for Europe)
5) Military Mobility (prin CEF Transport)
6) EDF ( European Defence Fund)
7) PESCO (Permanent Structured Cooperation)
8) EastInvest Facility
România poate beneficia în mod direct de programele europene de apărare, care oferă acces la finanțare substanțială pentru cercetare și dezvoltare, modernizarea capabilităților militare și pentru proiecte cu utilizare dual-use. Prin folosirea acestor instrumente dezvoltate la nivelul Uniunii Europene, România își poate accelera dezvoltarea capabilităților industriale. De asemenea, participarea în programe europene facilitează integrarea industriei naționale în lanțurile globale de producție, oferă acces la noi tehnologii, dar mai ales colaborări cu jucători consacrați ai industriei și acces la noi piețe.
Pe lângă toate acestea, România poate beneficia și de crearea de locuri de muncă cu valoare adăugată, consolidând baza industrială locală și rolul României în arhitectura de securitate europeană. România va avea șansa să preia modelul altor țări care au pornit deja investiții majore în apărare.
Investițiile europene în domeniul apărării generează efecte economice semnificative, cu impact direct asupra creșterii economice. Conform estimărilor EY-Parthenon, investițiile în zona de apărare contribuie cu aproximativ 149 de miliarde euro de valoare adăugată anual la nivel european. Efectul multiplicator este considerabil, având în vedere că pentru fiecare euro investit în zona de apărare, în medie, sunt generați 2,7 euro în economie prin lanțurile de aprovizionare și consum. Piața muncii, de asemenea, are de câștigat deoarece pentru fiecare loc de muncă direct creat, în medie, se creează 2,4 locuri de muncă suplimentare.
Entitățile din România interesate de industria de apărare, fie ele publice sau private, se află în fața unui context prin care pot face transfer de know-how, se pot retehnologiza, reprofesionaliza și au oportunitatea de a intra în lanțurile de producție europene, dar și globale.
România are opțiunea de a evolua de la statutul de importator de capabilități militare la cel de producător și contribuitor relevant în arhitectura de securitate Europeană și regională.
