Centrul pentru Inovaţie în Medicină, în parteneriat cu Local American Working Group şi Abbvie, marchează în premieră pentru domeniul sănătăţii, Săptămâna Europeană a Biotehnologiei, care este organizată în fiecare an de către EuropaBio. Lideri de opinie din sistemul de sănătate românesc au participat la un simpozion de nivel înalt, „Valoarea adăugată a biotehnologiei şi a medicamentelor biologice în sistemul de sănătate din România”.
De-a lungul timpului, cu ajutorul biotehnologiei au fost obţinute medicamente precum insulina, factorul VIII coagulant pentru hemofilici, anticorpii monoclonali pentru terapiile ţintite şi pentru imunoterapie în cancer, produsele medicamentoase orfane pentru boli rare, vaccinurile, terapiile celulare de tip CAR-T sau terapiile complexe pentru repararea organelor, pielii, oaselor şi leziunilor cartilajelor.
Doamna Conf. Dr. Diana Loreta Păun, Consilier de Stat, Departamentul de Sănătate Publică, Administraţia Prezidenţială a României, a declarat în deschiderea evenimentului:
„În ultimii ani, am asistat la o accelerare fără precedent a inovaţiei în medicină, în beneficiul pacientului. Beneficiile biotehnologiei se regăsesc în diverse domenii, de la agricultură, alimentaţie şi până la medicină şi sănătate publică. În acest din urmă domeniu, aplicabilitatea fiind extrem de vastă, de la producţia de noi medicamente şi vaccinuri şi până la detectarea unor noi mutaţii, adică medicină personalizată. Ţara noastră trebuie să devină parte a reţelelor europene şi internaţionale, pentru ca profesioniştii români să aibă acces la cele mai recente rezultate. Avem nevoie, în egală măsură, de cercetare medicală proprie, în acest domeniu, dar şi de schimb de idei şi iniţiative cu alte state pentru ca pacienţii români să beneficieze de tratamentele moderne şi personalizate.
Domeniul este, aşadar, unul de mare potenţial pentru ţara noastră şi mă bucur că discutăm despre bunele practici privitoare la medicamentele biologice”.
Spre deosebire de medicamentele clasice, care constau în molecule mici, produse prin sinteză chimică, medicamentele biologice au, de multe ori, structură proteică, complexă, fiind formate din lanţuri de aminoacizi aşezate într-o structură tridimensională complexă, ce nu pot fi asamblate decât de către organismele vii.
Domnul Dan Octavian Alexandrescu, Secretar de Stat, Ministerul Sănătăţii, a afirmat că „lipsa unui tratament adecvat în cazul multor boli necesită eforturi continue în domeniul inovării, pentru a se descoperi medicamente noi. Fără eforturile semnificative în materie de cercetare şi dezvoltare a societăţilor inovatoare şi ale altor părţi interesate, aceste beneficii nu ar fi posibile. După cum cunoaşteţi, terapiile avansate sunt bazate pe medicamente relativ noi, bazate pe progresele din biotehnologia celulară şi moleculară, şi pe tratamente noi, inclusiv terapia genică, celulară sau ingineria tisulară. Aceste produse complexe nu pot fi abordate în acelaşi fel ca medicamentele convenţionale. Aşadar, acestea necesită o legislaţie specifică, după cum este prevăzut şi la nivel european.
Medicamentele biologice şi biosimilare pot fi considerate opţiuni terapeutice sigure şi eficace, dacă sunt folosite în mod adecvat, conform indicaţiilor aprobate. La fel ca în cazul oricărui alt tratament, înainte de a se lua o decizie, este important să existe o discuţie pe larg între pacient şi medicul care prescrie medicamentul, despre toate opţiunile terapeutice disponibile, despre siguranţa, beneficiile şi riscurile acestora, precum şi despre diferenţele dintre medicamente”.
La rândul său, Dr. Marius Geantă, Preşedinte Centrul pentru Inovaţie în Medicină, a declarat că „biotehnologia şi medicamentele biologice au o valoare incontenstabilă pentru pacienţi, pentru medici şi pentru sistemul de sănătate, în ansamblu.
Pentru unii dintre pacienţi, o terapie biologică poate face diferenţa între viaţă şi moarte, pentru alţii înseamnă o calitate a vieţii superioară şi şansa de a avea o viaţă socială, de familie şi profesională normală. Suntem în plină eră a anticorpilor monoclonali, folosiţi în mai multe arii medicale, de la oncologie şi hematologie, la reumatologie, dermatologie, pneumologie şi cardiologie, dar şi în zorii unei noi epoci pentru biotehnologie, aceea a terapiilor celulare şi a terapiilor genice. De aceea, va trebui să lucrăm împreună pentru a creşte nivelul de informare şi educare a tuturor stakeholderilor asupra beneficiilor terapiilor biologice, cu scopul de a crea cel mai bun model de acces al pacienţilor la inovaţia în biotehnologie”.
„Faptul că România găzduieşte acest eveniment este un pas remarcabil şi dovedeşte încă o dată importanţa pe care o acordăm sectorului sănătăţii şi utilizarii biotehnologiei în tratamentul pacienţilor. Astfel, România se numără printre cele 18 ţări europene care marchează European Biotech Week 2018, alături de EuropaBio, în contextul în care jumătate dintre medicamentele existente pe piaţă şi aflate în dezvoltare sunt obţinute prin biotehnologie. Datele EuropaBio arată faptul că la nivel mondial 350 de milioane de pacienţi beneficiază de medicamente biologice. Noile descoperiri terapeutice ale companiilor de cercetare biofarmaceutice îi ajuta deja pe pacienţi, determinând ulterior cheltuieli mai reduse în sistemul de sănătate şi stimulând creşterea economică printr-o forţă de muncă mai sănătoasă. Astfel nu mai putem vorbi despre costuri cu sănătatea, ci despre investiţie în sănătate, în vederea creşterii speranţei de viaţă şi a calităţii vieţii pacienţilor. Situaţia economică a României este una dintre cele mai bune din ultimii ani, prin urmare România are capacitatea de a susţine economic un acces crescut la tratamente inovatoare şi biologice, care şi-au demonstrat eficacitatea”, a declarant Attila Fejer, preşedintele Local American Working Group.
Săptămâna Europeană a Biotehnologiei, marcată în premieră în domeniul sănătăţii în România

Niciun comentariu