Nu este o surpriză, ci o decizie oficială. Iată că nu doar exportăm forță de muncă pentru culegerea sparanghelului în Germania sau a căpșunilor din Spania și nu numai, dar și importăm muncitori. Este o realitate care merită să fie analizată. În curând, în Monitorul Oficial al României va fi publicată Hotărârea privind stabilirea contigentului de lucrători străini nou-admişi pe piața forței de muncă în anul 2021. La nivelul României, numărul acestora este relativ mic, de 25.000 de muncitori, în scădere cu 5.000 de persoane față de anul trecut. Care să fie argumentele pentru a aduce 25 de mii de muncitori străini în România?
O explicație o regăsim în Nota de Fundamentare a respectivei Hotărâri: „Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) elaborează, anual, o analiză privind domeniile deficitare de forță de muncă din România și a ocupațiilor/meseriilor pentru care angajatorii declară locuri de muncă vacante, cu precădere în mod repetat.
ANOFM poate stabili nevoia de forță de muncă în anumite domenii de activitate și pentru anumite meserii pe baza situației locurilor de muncă vacante declarate de angajatori în conformitate cu prevederile articolului 10, alin. (1), din Legea nr. 76/2002 privind asigurările pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, cu modificările și completările ulterioare.
O dimensiune mai exactă a nevoii de forță de muncă din economie este dată de indicatorul „locuri de muncă vacante declarate în mod repetat de angajatori” din cauza faptului că aceste locuri de muncă nu pot fi ocupate. Motivele sunt diverse, dintre acestea menționăm forța de muncă necorespunzătoare din punct de vedere al așteptărilor angajatorilor la nivel local, calificări/competențe neconforme cu caracteristicile locurilor de muncă, locurile de muncă nu sunt dorite de persoanele în căutarea unui loc de muncă, nefiind în concordanță cu așteptările persoanelor în căutare de loc de muncă (ex: condiții de muncă precare, nesatisfăcătoare, distanța mare față de domiciliu etc).
”În perioada ianuarie-august 2020, numărul total de locuri muncă vacante era de 267.106 (în scădere cu 20,9% față de perioada similară din anul 2019, când numărul locurilor de muncă vacante declarate de angajatori era de 337.232). Din totalul locurilor de muncă vacante, înregistrate în bazele de date ale ANOFM, în perioada ianuarie-august 2020 și puse la dispoziția persoanelor aflate în căutarea unui de loc de muncă, 54.408 au fost locuri de muncă declarate în mod repetat de angajatori din cauză că nu s-au putut ocupa. În primele 8 luni ale anului 2020, media numărului de locuri de muncă declarate în mod repetat de angajatori din cauză că nu s-au putut ocupa a fost de 6.801, reprezentând 56,09% din totalul locurilor de muncă vacante, scăzând cu 43,91% față de aceeași perioadă a anului 2019“.
Atenție, locuri de muncă declarate în mod repetat și neocupate de muncitorii români. Nu prea îți vine să crezi ce se întâmplă! Probabil românii refuză să accepte aceste locuri de muncă din cauza nivelului de salarizare considerat inacceptabil. Așa că preferă să stea acasă, așteptând alte oferte tentante. Astfel încât, iată, ne orientăm spre importuri pentru buna funcționare a firmelor românești. Ce căutăm noi peste mări şi țări? Iată ce spun autoritățile: ”În perioada ianuarie -august 2020, 4.135 firme au solicitat eliberarea de adeverințe pentru 49.200 de locuri de muncă vacante pentru care nu a existat forță de muncă disponibilă, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2019, când 4.705 de firme au solicitat eliberarea de adeverințe și s-au eliberat adeverințe pentru 57.046 de locuri vacante pentru care nu a existat forță de muncă disponibilă. Principalele domenii de activitate conform clasificării activităților din economia națională CAEN pentru care s-au eliberat adeverințe în vederea ocupării locurilor de muncă vacante nu au putut fi ocupate deoarece nu a existat forță de muncă disponibilă, în perioada ianuarie -august 2020, se prezintă astfel: lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale 1.568; lucrări de construcții a altor proiecte inginerești n.c.a. – 2.695; restaurante 2423; dezvoltare (promovare) imobiliară – 1.956; hoteluri și alte facilități de cazare similare – 1.629; lucrări de construcții a drumurilor și autostrăzilor – 1.532; transporturi rutiere de mărfuri 1.108; activități de contractare, pe baze temporare, a personalului 1.004; alte lucrări speciale de construcții n.c.a. – 83; activități de inginerie și consultanță tehnică legate de acestea 826. Principalele ocupații (conform Cod COR) pentru care s-au eliberat adeverințe în perioada ianuarie -august 2020, se prezintă astfel: muncitor necalificat la demolarea clădirilor, căptușeli zidărie, plăci mozaic, faianță, gresie, parchet – 4.943; muncitor necalificat la spargerea și tăierea materialelor de construcții – 4.613; zidar rosar – tencuitor – 2. 547; fierar betonist – 1.838; dulgher (exclusiv restaurator) – 1.600; ajutor bucătar – 1.433; sudor – 1.409; muncitor necalificat la întreținerea de drumuri, șosele, poduri, baraje – 1.162; manipulant mărfuri 1.122; lucrător bucătărie (spălător vase mari) – 1.110”. Toți muncitori importați.
Ar fi de râs, dacă n-ar fi de plâns. Cum adică? Noi căutăm în străinătate lucrători, fie ei „spălători de vase mari în bucătărie”, și avem un număr uriaș de oameni care se mulțumesc cu pseudo-ajutoare sociale cu iz electoral. Se aruncă pe apa sâmbetei colosale sume de bani numai și numai pentru a avea o viață tihnită. Este și normal atât timp cât cu banii primiți ușor de la stat să nu mai fie nevoie să deschidă poarta gospodăriei pentru a se angaja. Nu are rost să mai spunem că până și aceste ajutoare sociale, acordate cu prea mare dărnicie, sunt ilegale. Nu exagerez, deoarece alocarea ajutoarelor este condiționată de prestarea de muncă în folosul comunității. Nu am văzut așa ceva în mediul rural și nu numai. Primarii nu au nevoie de șanțuri pentru canalizare sau pentru întreținerea de drumuri, șosele, poduri, baraje, pentru tencuirea școlilor etc ? Se pare că nu, și dacă au în vedere aceste domenii, atunci, iată, sunt salvați de… muncitorii străini .Mai rămâne ca în lista de meserii care trebuie acoperite cu personal din import să se regăsească și poziția de cioban și ajutor de cioban deoarece proprietarii de turme se plâng că nu găsesc doritori. Încet, încet, de pe pășunile strămoșești vor răsuna baladele bacilor vietnamezi. Doar un exemplu. Din păcate. Acestea sunt rezultatele politicii incoerente de acordare a ajutoarelor sociale.
Eu sunt convins ca se doreste schimbarea proportiei etnice din Romania , dar mai cu seama a proportiei crestinilor (ortodoxi , dar nu numai ) prin importul de budisti si mahomedani de pe piata libera . Argumentele tin de nivelul de salarizare oferit , ca de exemplu la Botosani o romanca cu vechime la o fabrica de confectii lua in mana pana la 2500 -2800 lei , unei sirlancheze , vietnameze sau ce o mai fi ii revenea un venit net de 3000lei plus cazare si masa .
Eu stiu ca noi romanii eram discriminati negativ in tarile occidentale , unde eram platiti mai prost decat idigenii , dar la noi in Romania discrominarea se repeta , de data aceasta imigrantii avand sansa unei discriminari pozitive in defavoarea romanilor neinregimentati.
Biserica Ortodoxa Romana trebuie sa intervina si sa faca publice aceste situatii , menite in viitor sa ii submimeze marca si autoritatea acesteia .
Mare grijă căci țările care nu sint ortodoxe
,trece la religia țării lor pe,rominii slabii de inger, cum ar fi baptistii, martorii lui iehova, catolici, etc etc etc etc etc etc etc, ca ortodoxia pe pamint nu e nimic altceva, dar foarte,mulții patrioții de-ai noștri se daruiesc altor religii, care este total gresit, cea mai bună religie pe pămînt este si rămîne ortodoxia