Sebastian Burduja, ministrul energiei, la comemorarea minerilor uciși în timpul grevei de la Lupeni, în 1929:
Noroc bun, dragi ortaci și la mulți ani!
Încep cu dumneavoastră, pentru că pentru dumneavoastră suntem noi astăzi cu toții aici.
Doamnă ministru, doamnelor și domnilor parlamentari, domnule primar, stimați cetățeni.
Am venit în Valea Jiului cu trei gânduri.
Primul, cu un gând de smerenie, pentru că în ziua de 6 august dumneavoastră vă amintiți de toți cei care s-au jertfit, au căzut sub gloanțe în anul 1929 sau s-au jertfit în mină ca să aprindă lumină în casele românilor.
În fața lor ne înclinăm astăzi și ne vom înclina și de acum înainte.
Al doilea gând e unul de recunoștință, pentru munca dumneavoastră, pentru exemplul dumneavoastră, pentru cinstea și corectitudinea dumneavoastră.
În fața acestor valori nu există culoare politică. Politica nu trebuie să fie în mină.
Minciuna și demagogia nu au loc în Valea Jiului, pentru că aici sunt oameni corecți. Sunt oameni care merg în fundul muntelui, așa cum spune imnul dumneavoastră și ies de acolo negri ca să pună o pâine albă pentru familiile lor. Ăsta este exemplul pe care îl dați României și mesajul meu este să scoatem politica din Valea Jiului și să scoatem minciuna și demagogia.
Și al treilea gând este unul de speranță.
O speranță pe care o căutați de prea mulți ani, în fața prea multor promisiuni deșarte. Nu am venit astăzi aici ca salvator, pentru că Valea Jiului nu are nevoie de salvatori, are nevoie de soluții, are nevoie de o echipă, are nevoie de oameni care să ridice Valea Jiului și mineritul împreună, dincolo de culori politice.
Nu vă lăsați pacăliți de cei care încearcă să vă impună această politică.
Tot ceea ce dumneavoastră trudiți este să faceți bine pentru cei dragi și să fiți oamenii pe care Dumnezeu îi iubește, prin munca dumneavoastră și prin valorile dumneavoastră. Știu că ați ridicat Coloana fără sfârșit a lui Constantin Brâncuși, aici în Valea Jiului și Constantin Brâncuși spunea că una este să vezi până departe, alta este să mergi până departe.
Noi acum ne străduim să vedem până departe un viitor pentru Valea Jiului, un viitor pentru dumneavoastră, în noul complex energetic Valea Jiului și facem pași
în acest sens și o să îi vedeți.
Mai rămâne să mergem împreună până departe.
Și închei cu un mod în care își încheie Panait Istrati un articol din 1929. Marele român, Panait Istrati, a venit în Valea Jiului după represiunea sângeroasă din 6 august 1929, să scrie despre ce s-a întâmplat aici. Și parafrazându-l, încheie cam așa “nimeni nu iubește minciuna, nimeni nu are interese personale, dar totuși destui sunt cei care vor să tămăduiască o omenire bolnavă și să întroneze dreptatea.”
De asta are nevoie Valea Jiului, de asta are nevoie România!
La mulți ani și noroc bun!
