Sesiunea plenară a PE: Ursula von der Leyen a prezentat un plan european axat pe relansare și pe efectele schimbărilor de climă

O Europă mai rezistentă la pericolele sanitare, la schimbările climatice, la criza economică, la problemele create de rasism și migrație – acesta este planul de bătaie prezentat miercuri de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în primul său discurs cu privire la starea Uniunii Europene.

În discursul său, dna Von der Leyen a prezentat activităţile Comisiei din cursul anului trecut și a dezvăluit o serie de noi inițiative ale Uniunii Europene. Astfel,

noile planuri, menite să scoată economia europeană din criza COVID-19, vor include măsuri privind asigurarea unui salariu minim european și un angajament mai ferm faţă de „Pactul verde” european. Comisia Europeană va propune îndeosebi creșterea obiectivului de reducere a emisiilor până în 2030 cu cel puțin 55% faţă de nivelurile din 1990. Von der Leyen a pledat, de asemenea, în favoarea eforturilor de consolidare a competenței UE în domeniul sănătăţii și a înfiinţării unei agenții europene dedicate cercetării biomedicale.

Președinta Comisiei Europene a abordat inclusiv unele dintre actualele probleme internaționale.

„Vreau să o spun clar și răspicat: Uniunea Europeană este de partea poporului bielorus. Cu toții am fost mișcați de curajul imens al celor care s-au adunat pașnic în Piața Independenței din Minsk sau au participat la marșul femeilor”, a afirmat Ursula von der Leyen. În ceea ce privește otrăvirea lui Alexei Navalnîi în Rusia, aceasta a relevat că „nu este vorba de un eveniment singular. Am văzut același model în Georgia și Ucraina, Siria și Salisbury, precum și în procese electorale în întreaga lume. Acest model nu se schimbă – și nicio conductă nu va putea schimba acest lucru”.

Referitor la negocierea Brexit, președinta Comisiei Europene a subliniat, și ea, că acordul privind plecarea Regatului Unit din UE, semnat în luna ianuarie, nu poate fi modificat unilateral…”Este o chestiune de drept, de încredere și de bună-credință”, a spus dna Von der Leyen.

China, a afirmat Von der Leyen, este un partener important în chestiuni precum schimbările climatice, însă acest lucru nu ar trebui să împiedice UE să se exprime cu privire la încălcările drepturilor omului, și a îndemnat statele membre să aibă o atitudine mai curajoasă și mai rapidă faţă de încălcările drepturilor omului în întreaga lume.

Von der Leyen a solicitat, de asemenea, intensificarea eforturilor de gestionare a migrației. „Migrația, a subliniat ea, reprezintă o provocare europeană și întreaga Europă trebuie să își asume responsabilitatea ce îi revine”. Domnia sa a anunțat, de asemenea, un plan de acțiune pentru combaterea rasismului și a discursului de incitare la ură și a subliniat importanţa respectării drepturilor persoanelor de alte orientări sexuale.

Sprijin acordat de eurodeputați noilor inițiative

Majoritatea eurodeputaților și-au exprimat sprijinul pentru noile inițiative anunțate, dar au dorit, de asemenea, să evidențieze domeniile asupra cărora Comisia Europeană ar trebui să se concentreze.

Manfred Weber (PPE, Germania) a declarat că crearea de locuri de muncă ar trebui să reprezinte o prioritate: „În Italia, 40% dintre tineri sunt încă șomeri. Nu putem accepta o nouă generație pierdută în Uniunea Europeană de astăzi”…” prioritatea noastră este viitorul generației tinere a Europei”. Referindu-se la politica externă a UE, Manfred Weber a subliniat necesitatea ca Uniunea să se exprime cu o singură voce în materie de afaceri externe. În ceea ce privește situația din Belarus, acesta a declarat: „Dacă vrem să fim credibili, lăsaţi oamenii aflați pe străzile din Minsk să vadă că Europa se află pe partea lor.”

Președinta grupului S&D, García Pérez (Spania), a vorbit despre diversele provocări cu care se confruntă Europa. Susţinând instituirea unei taxe pe tranzacțiile financiare, ea a declarat: „Numai în acest mod vom fi în măsură să investim în tranziția ecologică și în incluziunea socială, fără a lăsa pe nimeni în urmă”. Aceasta s-a declarat mulţumită de noul obiectiv privind reducerea emisiilor de gaze poluante pentru 2030, însă a reamintit că „oamenii sunt parte integrantă a aceste tranziții, astfel încât avem nevoie de o strategie de combatere a sărăciei, inclusiv a sărăciei în rândul copiilor și introducerea unui salariu minim”. García Pérez a solicitat sprijin pentru domeniul cultural și crearea unei platforme culturale europene pentru a „permite tinerilor să colaboreze și să consolideze țesutul cultural european”.

Dacian Cioloș (Renew Europe, România), a declarat că Europa a făcut progrese considerabile în ultimele luni: „Nu există nicio îndoială că planul de redresare este un pas înainte istoric și reflectă forța Uniunii și capacitatea noastră de a depăși crizele împreună.” Cu toate acestea, Cioloș a subliniat necesitatea de a respecta statul de drept ca principiu esențial în ceea ce privește cheltuirea fondurilor europene, pentru a menține încrederea cetățenilor: „[…] Interesele financiare ale Uniunii trebuie să fie apărate de corupție și de conflictele de interese”. Cioloș a salutat reacția Comisiei la apelul Parlamentului European pentru o evaluare de impact privind legislația în domeniul climei și planurile digitale.

Nicolas Bay (ID-Extrema dreaptă, Franța) a deplâns lipsa unor măsuri de protejare a pieței în Europa în perioada de apogeu a crizei sanitare, precum și normele stricte de mediu care slăbesc competitivitatea întreprinderilor europene. „Aceste măsuri nu ajută la independența și prosperitatea viitoare a Europei, ci vor face ca Europa să devină din ce în ce mai fragilă pe scena mondială.”

Ska Keller (Verzi/ALE, Germania) a criticat condițiile în care migranții sunt tratați la frontierele externe ale UE. „Ne aflăm într-o situație ruşinoasă […] și este responsabilitatea noastră colectivă, în calitate de cetăţeni”, a afirmat aceasta, îndemnând Comisia să lupte cu statele membre pentru a asigura condiții adecvate. Situația migrației „trebuie transformată într-o prioritate absolută, pentru a ajuta persoanele aflate în dificultate. Keller a salutat obiectivul propus de reducere cu 55% a emisiilor de gaze poluante până în 2030. „Schimbările climatice nu pot fi negociate, așa că trebuie să acţionăm rapid”.

Ryszard Antoni Legutko (ECR, Polonia) a afirmat că ultimul deceniu s-a dovedit a fi turbulent pentru UE și că ea se află astăzi într-o situație și mai gravă decât în urmă cu zece ani. „În fiecare an din ultimul deceniu, am auzit de la fiecare președinte al Comisiei că ne aşteaptă un viitor strălucitor și că zilele de glorie ale UE sunt aproape, cu condiția ca, desigur, Comisia Europeană și instituțiile europene să primească mai multe competențe… Din ce în ce mai puține persoane din întreaga Europă iau în serios acest mesaj.”

Manon Aubry (Franța), copreședinta Grupului GUE/NGL’Stânga unită), a criticat discursul președintei Comisiei Europene pentru că nu a menționat criza de solidaritate care există în UE, ilustrată de paradisurile fiscale, și nici chestiunile legate de statul de drept din Polonia și Ungaria. Ea a criticat, de asemenea, obiectivul de 55% reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, ca fiind insuficient. „Pentru a face faţă provocărilor cu care ne confruntăm, trebuie să ne schimbăm cu totul abordarea. Preocuparea noastră ar trebui să fie mediul și aspectele sociale”, a declarat Manon Aubry, pledând pentru justiție fiscală și sfârşitul paradisurilor fiscale în Europa.

Reacţionând la intervențiile eurodeputaților, Von der Leyen a pledat în favoarea unei „abordări constructive a problemei migrației”. „În fiecare an, a reamintit dna Von der Leyen, aproximativ două milioane de persoane și 140.000 de refugiați vin în Europa și ar trebui să putem gestiona acest lucru”. Săptămâna viitoare, Comisia va prezenta o propunere legislativă în acest sens. Referitor la statul de drept, Von der Leyen a afirmat că, azi, Comisia are „cea mai sistematică şi cea mai cuprinzătoare abordare din istoria noastră”.