După tot soiul de interpretări, legate mai ales de intrarea în vigoare a Legii 296, s-a ajuns la concluzia că operațiunile cu numerar între persoane juridice sunt limitate la 5.000 lei/persoană/zi, nu la 1.000 lei. De fapt, s-a revenit la Legea 70/2015, ceea ce este, desigur, un lucru bun, deoarece se apropie mai mult de realitățile pieții. Așadar, art. 3 al Legii 70/2015 arată astfel:
,,Art. 3.
(1) Prin excepţie de la prevederile art. 1 alin. (1) se pot efectua operaţiuni de încasări şi plăţi în numerar, în următoarele condiţii:
a) încasări de la persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1), în limita unui plafon zilnic de 5.000 lei de la o persoană;
b) încasări efectuate de către magazinele de tipul cash and carry, care sunt organizate şi funcţionează în baza legislaţiei în vigoare, de la persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1), în limita unui plafon zilnic de 10.000 lei de la o persoană;
c) plăţi către persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1), în limita unui plafon zilnic de 5.000 lei/persoană, dar nu mai mult de un plafon total de 10.000 lei/zi;
d) plăţi către magazinele de tipul cash and carry, care sunt organizate şi funcţionează în baza legislaţiei în vigoare, în limita unui plafon zilnic total de 10.000 lei;
e) plăţi din avansuri spre decontare, în limita unui plafon zilnic de 1.000 lei, stabilit pentru fiecare persoană care a primit avansuri spre decontare.”
Totuși avem și o necorelare, și anume: la lit.c) plățile către persoanele juridice sunt limitate la 5.000 lei/zi/persoană, iar la lit.e) plățile din avansurile spre decontare sunt limitate la 1.000 lei/zi/persoană. Necorelarea apare din faptul că dacă se poate acorda un avans, spre exemplu pentru cumpărări de materiale, doar de 1.000 lei, atunci cum poate plăti până la 5.000 lei? Nu are cum. Doar dacă nu se înregistrează avansul spre decontare. Nu mai corect, din toate punctele de vedere, ar fi ca și acest avans să fie tot până la 5.000 lei?
O altă necorelare, chiar contradicție, este la art.4. Iată cum arată acest articol:
,,Art. 4. – (1) Operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar efectuate între persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1) şi persoane fizice, reprezentând contravaloarea unor livrări ori achiziţii de bunuri sau a unor prestări de servicii, dividende, cesiuni de creanţe sau alte drepturi şi primiri ori restituiri de împrumuturi sau alte finanţări, se efectuează cu încadrarea în plafonul zilnic de 10.000 lei către/de la o persoană.
(2) Sunt interzise încasările şi plăţile fragmentate de la/către o persoană, pentru operaţiunile de încasări/plăţi în numerar prevăzute la alin. (1), cu o valoare mai mare decât plafonul prevăzut la alin. (1), precum şi fragmentarea tranzacţiilor reprezentând cesiuni de creanţe sau alte drepturi, primiri ori restituiri de împrumuturi sau alte finanţări, dividende, respectiv fragmentarea unei livrări de bunuri sau a unei prestări de servicii, cu valoare mai mare decât plafonul prevăzut la alin. (1).
(3) Prevederile alin. (2) nu se aplică în cazul livrărilor de bunuri şi prestărilor de servicii care se efectuează cu plata în rate, în condiţiile în care între persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1) şi persoanele fizice sunt încheiate contracte de vânzare – cumpărare cu plata în rate, conform legii.
(4) Operaţiunile de încasări şi plăţi între persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1) şi persoanele fizice în calitate de asociaţi/acţionari/administratori/persoane fizice/alţi creditori exclusiv creditorii instituţionali care desfăşoară activităţi de intermediere financiară prevăzute de lege reprezentând împrumuturi, indiferent de natura şi destinaţia acestora, se efectuează numai prin instrumente de plată fără numerar.
Contradicția există între alin.1) și 4). La aliniatul 1) se spune că se pot face împrumuturi în numerar între persoane juridice și fizice în limita a 10.000 lei/persoană, pe când la alin.4) se arată, printre altele, că împrumutul între persoane juridice și persoane fizice sau alți creditori, cu excepția creditorilor instituţionali care desfăşoară activităţi de intermediere financiară prevăzute de lege, nu se pot face în numerar.
Concluzia este că revenirea la vechea formă a Legii 70/2015, cu cele 2 excepții, soldul de casă și avansul spre decontare, este bună, dar trebuie rezolvate și aceste necorelări și contradicții.
