Am tot scris despre turismul românesc și timp am avut destul, peste 30 de ani. Reforme, ramură importantă a economiei naționale asigurând venituri bugetare și locuri de muncă, în principal prestigiul unei țări etc. Termeni importanți și mai ales reali. Și atunci de ce turismul nu se ridică la aceste așteptări când are de toate de la Dumnezeu (natură, oameni, istorie, cultură – civilizație într-un cuvânt)? Specialiștii în domeniu, jurnaliștii, blog influencerii, politicienii, care reprezintă diverse interese (în special în consultanța finanțată prin PNRR – o să revenim la acest subiect), antreprenorii români și, în special, turiștii își pun această întrebare.Toate acțiunile întreprinse de Federația Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR) s-a dorit să intre (de ce oare?) într-o umbră, și anume în cea creată de interese palpabile de distrugere a acestui sector. Chiar este nevoie să amintesc despre dinamitarea din interior a promovării externe a turismului românesc ? Am dat, recent, exemplul absenței nejustificate de la principalele târguri internaționale de turism, despre criza artificială de forță de muncă în domeniu prin impozitarea cu 45% , fără logică, a cazării și serviciilor de masă pentru angajați – «sunt mai buni muncitorii străini?» , despre acele acțiuni concertate de a obține avantaje de pe urma finanțărilor din programul PNRR cu accent pe promovarea imaginii României turistice, a clasificărilor și chiar a calificărilor. Este un moment bun de a clarifica angajamentele României în domeniul turismului din cadrul PNRR. Pot continua. Este un lucru cunoscut că desființarea Departamentului de promovare a acestui domeniu s-a făcut fără respectarea Legii Dialogului Social. Rezultatul îl avem. Restructurarea cu “ dublă măsură” a Ministerului Economiei Antreprenoriatului și Turismului este bine cunoscută, cum cunoscută este și intenția de a elimina de la masa dialogului social reprezentații confederațiilor patronale reprezentative la nivel național. Nu exagerez. Cine este interesat, poate studia stenogramele ședințelor de Dialog Social, precum și cea a numitei “ Consultări publice” din data de 31 august 2021 de la sediul MEAT. Toate acţiunile întreprinse de reprezentanţii capitalului autohton au fost private cu superioritate suspectă de parca diriguitorii, de până acum, se foloseau şi încă se folosesc de sindromul dezbaterilor “Sexului Îngerilor”. Poate asistăm la un nou început şi mult mai important al veritabilelor dezbateri publice. Aici nu este vorba despre tranzacţionarea altor interese. Care este soluţia? Să-mi fie cu iertare, aici Google m-a ajutat și, probabil, îi poate lumina pe mulți. Cu siguranță, puțini dintre noi știu despre ediția Festivalului de la Buzău din 9 mai 2009, Ediția a X-a, “Cât este Buzăul de mare” având ca temă “Cireașa de pe tort”. În acest caz, maestrul Nicolae Nicolae, printr-o “simplă epigramă” (ușor simplificăm lucrurile) a oferit răspunsul căutat de toți. Respectând deontologia, redau textul:
“Ministrului Turismului
Guvernul, după instalare,
Și-a pus miniștrii de fațadă,
Că în turism cu munți și mare,
Mai trebuie și câte o nadă“
Nu este o impresie. Desigur, maestrul Nicolae Nicolae a sintetizat totul și, parcă, cu alți ochi privim recenta propunere a Programului de Guvernare 2022-2024 (Capitolul Turism) inițiată de Federația Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR). Pentru claritate, FPTR este singura federație patronală reprezentativă la nivel de ramură de turism, conform Legii nr. 62, membră a Uniunii Generale a Industriașilor din România, având în componenţă angajatori care asigură venituri salariale pentru 37% din forța de muncă angajată în turism (73.752 salariați) și care gestionează, în proporție covârșitoare, capitalul românesc în domeniu. Documentul nu este o… epigramă (deși epigrama ar trebui să fie motto pentru guvernanți) și se regăsește pe site-ul www.fptr.ro. În mod normal, decidenții politici, aflați acum în procesul de constituire a unui nou Guvern al României, ar trebui să țină cont de sprijinul FPTR. Desigur, pot să-l amendeze. Nu este un plan realizat din “cuțite și pahare”, propunerea/oferta prezentată atingând subiecte sensibile precum: schemele de finanțare și dezvoltare (celebrele măsuri M2, M3 și M4 cu toate bâlbele și întârzierile nejustificate); schema voucherelor de vacanță (anulate temporar (să-i spunem, dar care, așa cum era ea stipulată prin lege, asigura accesul angajaților la turismul intern cu beneficiile ce recurg din “refacerea unitară a forței de muncă afectată de pandemia de Covid 19 ); Legea Turismului (Plx nr.411/2019 – pentru cunoscători, de care nimeni nu-și mai aduce aminte); continuarea Master Plan-ului de investiții în turism (el a fost demarat fără efect în anul 2017); modificarea Codului Fiscal; fiscalizarea și impozitarea tips-ului; modificarea normelor metodologice de clasificare, incluzând procedura specifică aferentă persoanelor fizice; stabilirea unor măsuri ferme de predictibilitate cu sancțiuni imediate pentru stoparea răspândirii Covid -19. Sunt doar câteva dintre măsurile propuse de Federația Patronatelor din Turismul Românesc. Sunt doar 19 pagini, iar discuțiile și ușile sunt deschise. Din punctul meu de vedere aici nu este vorba despre dezvoltare, ci, pur și simplu, despre salvarea turismului românesc și punerea lui la adăpostul diverselor tentații și interese. Pentru guvernanți, mă limitez la sfatul de a citi epigrama maestrului Nicolae Nicolae.
