Energy Policy Group (EPG) a publicat Planul local de renovare pentru municipiul Sighetu Marmației. Documentul stabilește strategia și pașii pentru îmbunătățirea performanței energetice a clădirilor publice și pentru reducerea emisiilor de carbon.
Planul răspunde cerințelor Directivei europene privind performanța energetică a clădirilor și a Standardelor minime de performanță energetică (MEPS), prin care clădirile publice cu cele mai slabe performanțe trebuie renovate treptat. Până în 2030, cele mai ineficiente 16% dintre clădirile publice trebuie aduse peste un nivel minim de performanță, stabilit de fiecare stat în parte. În 2033, pragul se extinde la 26%.
Planurile naționale de renovare a clădirilor vor cuprinde traiectoriile de renovare, mecanismele de finanțare și instrumentele de monitorizare. Însă implementarea efectivă depinde de autoritățile publice locale, care trebuie să inventarieze, să evalueze și să prioritizeze fondul construit.
Planul de renovare realizat de EPG răspunde cerințelor de renovare conform MEPS, acționând însă la nivel local. Obiectivele de renovare ale fondului construit public sunt adaptate la contextul tehnic, administrativ și financiar al municipiului.
Sighetu Marmației are 63 de clădiri publice. Dintre acestea, datele disponibile acoperă 31 de puncte de consum, însumând aproximativ 57.199 m² de suprafață încălzită. Majoritatea clădirilor sunt construite înainte de introducerea standardelor de eficiență energetică. În consecință, cele mai multe au performanță energetică redusă: prezintă pierderi semnificative de căldură prin anvelopa neizolată a clădirilor, fiind echipate cu sisteme tehnice învechite și au un consum ridicat de energie, în special pentru încălzire.
Analiza a evidențiat următoarele: consumul anual de energie finală este de aproximativ 3.202 MWh/an, gazul natural reprezentând circa 80% din consumul total, iar emisiile operaționale sunt de aproximativ 610 tCO₂e/an. Segmentul cel mai vulnerabil al portofoliului este al clădirilor educaționale construite înainte de 1990.
Planul indică, la nivel general, direcțiile de renovare în etape pentru clădirile publice: reducerea cererii de energie prin reabilitarea anvelopei; modernizarea sistemelor de încălzire, instalarea sistemelor de ventilație cu recuperare de căldură și iluminat eficient; introducerea sistemelor de management energetic; integrarea surselor de energie regenerabilă și a sistemelor fotovoltaice.
Măsurile specifice fiecărei clădiri sunt detaliate în pașapoartele de renovare, realizate, în această etapă, pentru trei clădiri prioritare din municipiu: Policlinica Veche — Serviciul de Ambulanță Județean, Liceul Pedagogic „Taras Sevcenko” și Școala cu Program Suplimentar Muzică și Arte Plastice — Sala de Spectacole. Pașapoartele arată starea actuală, cât și etapele necesare pentru renovare și monitorizare pentru fiecare clădire în parte.
Implementarea planului presupune pregătirea documentațiilor tehnice pentru clădirile prioritare și identificarea surselor de finanțare; elaborarea DALI (Documentația de Avizare a Lucrărilor de Intervenții), conform cerințelor specifice sursei de finanțare vizate; renovarea clădirilor prioritare, fie etapizat, conform traiectoriei definite în pașapoartele de renovare, fie integral la standard nZEB, în funcție de finanțările disponibile; monitorizarea performanței energetice și raportarea consumurilor.
“Planul realizat de noi nu este o fotografie statică a clădirilor publice dintr-un oraș. Este un instrument practic de implementare, care trebuie actualizat pe măsură ce apar date noi. Eficiența lui depinde de calitatea datelor, de cum se execută lucrările și de capacitatea municipiului de a atrage finanțare și de a monitoriza rezultatele pe termen lung. Altfel, pragurile și standardele minime de performanță rămân doar cifre pe hârtie. Sperăm ca Planul de renovare pentru Sighetu Marmației să fie un exemplu bun pentru autorități locale care încep să-și prioritizeze fondul construit”, declară Theodor Bratosin, autor principal al documentului.
Studiul și pașapoartele fac parte din proiectul REDESIGN, finanțat de Inițiativa Climatică Europeană (EUKI).
