Având în vedere declarațiile oficiale privind implicarea organizațiilor sindicale în lupta împotriva corupției, Federația „Solidaritatea Sanitară” a făcut mai multe precizări într-un comunicat.
Federația „Solidaritatea Sanitară” a solicitat în mod repetat Ministerului Sănătății implementarea unui set de măsuri care să aibă impact pozitiv în lupta împotriva corupției. În acest sens, am făcut publice toate propunerile anticorupție (coerente cu cadrul legal existent) pe care le-am înaintat Ministerului Sănătății, lista lor putând fi găsită aici. Niciuna dintre propuneri nu a fost discutată în mod serios de reprezentanții Ministerului Sănătății, deși unele dintre ele reprezintă soluții pentru transpunerea unor obligații legale. Aceste informații dovedesc cu prisosință faptul că Ministerul Sănătății nu dorește să ne aibă ca partener de dialog în lupta împotriva corupției, ci ca executant al măsurilor sale. Federația „Solidaritatea Sanitară” nu este un executant al solicitărilor Ministerului Sănătății, ci un partener de dialog social, respingând în mod categoric măsurile ilegale îndreptate împotriva salariaților. Pentru noi legalitatea mijloacelor este la fel de importantă ca moralitatea scopurilor.
O dovadă evidentă o constituie, spre exemplu, faptul că Federația „Solidaritatea Sanitară” a solicitat încă din urmă cu doi ani Ministerului Sănătății introducerea procedurii privind protecția avertizorilor de integritate, aceasta vizând toate cazurile de încălcare a prevederilor legale, inclusiv cele împotriva salariaților. Am reluat această solicitarea în mod repetat conducerii actuale a Ministerului Sănătății, fără nici un răspuns. Deși are obligația legală de a implementa o procedură în domeniu, Ministerul Sănătății nu a făcut-o nici până acum. Precizăm că utilizarea avertizorilor de integritate permite rezolvarea obiectivă a tuturor actelor de corupție, indiferent de locul pe care-l ocupă făptuitorul în ierarhia decizională, în timp ce procedura pacientului acoperit permite o abordare direcționată (cu caracter provocator), ce ocolește marea corupție din sănătate.
Federația „Solidaritatea Sanitară” a declarat în mod public și repetat că nu are competențe în domeniul investigării actelor de corupție, deoarece nu este un organism de control penal sau al Ministerului Sănătății. Atribuțiile noastre sunt centrate pe apărarea drepturilor legale ale membrilor de sindicat. În același timp însă, avem competențe de control în privința respectării legislației muncii și dialogului social. Sondajele pe care le desfășurăm pe această temă arată adevărate dezastre umanitare existente în unele spitale: salariați lipsiți de drepturi elementare, reguli de dialog social nerespectate, situații în care singura regulă aplicabilă este bunul plac al managerului etc. Cu tristețe am constatat că toate controalele Ministerului Sănătății ratează aceste aspecte ce țin de respectarea prevederilor legale.
Federația „Solidaritatea Sanitară” a indicat în mod repetat care sunt instituțiile cu responsabilități în domeniu, solicitând utilizarea acestor resurse pe care Ministerul Sănătății le are la îndemână, pe primul loc aflându-se organismele profesionale.
Apelul făcut de Ministrul Sănătății la redarea demnității profesiei (de fapt, profesiilor) prin eliminarea celor care nu respectă normele deontologice îl considerăm corect, fiind identic cu solicitările sindicatelor de peste un deceniu. Soluția prin care a ales să facă asta este greșită (pacienții acoperiți) cel puțin din următoarele motive:
- Responsabilitatea pentru apărarea demnității profesiei aparține în mod legal organismelor profesionale. Dacă Ministerul Sănătății dorește să reconsidere aceste atribuții ale organismelor profesionale trebuie s-o facă în mod public, punând în dezbateri astfel de propuneri.
- În momentul în care supui profesioniștii din sănătate la provocări orchestrate pentru comiterea unor infracțiuni în discuție nu mai este demnitatea profesiei, ci capacitatea profesioniștilor la a rezista la stresurile suplimentare adăugate, unul după altul, de Ministerul Sănătății.
- Lansarea acestei direcții de acțiune (repetăm: ilegală) a fost făcută pe fondul unei întregi campanii mediatice ce are la bază o prezumție de culpă a unor întregi categorii profesionale, respectiv promovarea ideii că problemele privind corupția din sănătate sunt într-o continuă creștere. După cum vom demonstra ulterior, datele de care dispune Ministerului Sănătății contrazic cele afirmate de reprezentanții acestuia, existând o creștere semnificativă a calității serviciilor medicale (aflată în limitele posibilităților sistemului) și o scădere ponderii cazurilor de condiționare a actului medical.
