Copiii încep să învețe despre bani înainte să primească proprii bani de buzunar. Primele lecții vin din alegerile de zi cu zi ale părinților și din felul în care se vorbește în familie despre dorințe, priorități, economii sau datorii.
Asociația CFA România, cu sprijinul KRUK, lansează „Datoria mea de părinte”, un sondaj iVox Research derulat în perioada 21- 29 mai 2026*, dedicat modului în care părinții vorbesc cu copiii despre bani și responsabilitate financiară.
Educația financiară a copiilor nu începe la școală și nici pe internet — începe la masa din bucătărie
Mai mult de jumătate dintre respondenți (56%) spun că familia este principala sursă din care copiii învață despre bani, iar aproape unul din doi se bazează exclusiv pe propria experiență de viață atunci când le explică celor mici cum funcționează banii. Cu alte cuvinte, copiii moștenesc nu doar valorile părinților, ci și lacunele lor financiare.
Resursele specializate rămân, în schimb, marele absent:
- Doar 12% dintre părinți apelează la materiale educaționale dedicate, concepute special pentru a-i ajuta să vorbească despre bani pe înțelesul copiilor.
- Articolele online — la un click distanță, dar rar accesate — sunt sursa de informare pentru doar 11% dintre respondenți.
- Iar instituțiile financiare, cele care ar avea cea mai mare expertiză de oferit, ajung la numai 7% dintre familii.
Deși 4 din 10 părinți spun că vorbesc des cu copiii despre bani, conversațiile nu sunt întotdeauna ușor de purtat. Principalele obstacole sunt lipsa timpului (21%), percepția că nu este încă vârsta potrivită (20%) și teama de a nu crea stres copilului (16%).
Copiii moștenesc mai întâi obiceiurile financiare, apoi banii
Conform studiului „Datoria mea de părinte”, discuțiile despre bani încep în multe familii încă de la vârste fragede, însă devin cu adevărat frecvente pe măsură ce copiii cresc. Doar 29% dintre respondenții cu copii de până la 4 ani spun că vorbesc des sau foarte des despre bani, în timp ce în adolescență procentul urcă la aproape 2 din 3 părinți.
„Când vorbim despre moștenire, ne gândim de cele mai multe ori la ceea ce lăsăm în urmă. Dar înainte de bunuri sau economii, copiii moștenesc comportamente și valori. Studiul ne arată că părinții își doresc, înainte de toate, ca viitorii adulți să știe să facă diferența între nevoi și dorințe, să își investească inteligent resursele și să ia decizii financiare informate.
Pentru ca aceste obiective să devină mai ușor de transmis în familie, pe generatiaindependenta.ro, aducem părinților instrumente simple de conversație: două basme pentru copii, despre mituri financiare, dar și ghiduri adaptate vârstei copilului, construite în jurul întrebărilor sale despre bani.”
– Florentina Almăjanu, director general Asociația CFA România.
Subiecte tabu în familiile din România: taxele și datoriile, greu de abordat
Părinții discută cu copiii despre bani, însă unele dintre temele care pot forma responsabilitatea financiară rămân greu de abordat. Deși se vorbește mult despre bani în general, anumite teme esențiale pentru responsabilitatea financiară rămân tabu:
17% dintre părinți nu discută niciodată cu copiii despre datorii;
- 16% evită să menționeze veniturile reale ale familiei;
- 11% omit complet subiectul taxelor și impozitelor.
În plus, mesajul despre datorii este mai degrabă unul de evitare decât de înțelegere. 37% dintre părinți transmit că datoriile trebuie evitate pe cât posibil, în timp ce doar 15% le explică faptul că împrumuturile pot fi utile dacă sunt gestionate responsabil.
„Studiul confirmă ceva ce vedem zilnic în relația cu clienții noștri: în România, datoria este percepută ca o rușine, nu ca un instrument financiar. Iar percepția aceasta se moștenește — părinții le spun copiilor că datoriile trebuie evitate, dar prea puțini le explică cum funcționează un împrumut gestionat responsabil. Problema nu e că vorbim prea mult despre datorii, ci că le-am transformat în subiect tabu. Un copil care crește învățând să se teamă de datorii, nu să le înțeleagă, devine un adult la fel de nepregătit ca părintele lui.”
– Cosmina Marinescu, director general KRUK România
Cum se schimbă lecțiile despre bani odată cu vârsta
Încă de la vârste mici, părinții folosesc situațiile de zi cu zi pentru a explica diferența dintre nevoi și dorințe. Subiectul devine mai prezent pe măsură ce copiii cresc: de la 33% în cazul preșcolarilor, la 54% în adolescență, când alegerile de consum sunt mai complexe. Se schimbă și contextul acestor discuții: dacă în primii ani ele pornesc mai ales de la cumpărăturile de zi cu zi, în adolescență, economisirea ajunge în prim-plan.
În același timp, banii de buzunar devin una dintre primele forme prin care copiii exersează gestionarea banilor. La vârsta școlară, apar tot mai des sumele oferite la cerere sau în schimbul unor responsabilități. În adolescență, practica devine aproape generală: 97% primesc bani de buzunar. Totuși, cel mai frecvent, aceștia sunt oferiți ocazional, la cerere (38%), nu ca sumă fixă, în mod regulat.
Basme financiare pentru copii, sprijin practic pentru părinți
Pentru a sprijini conversațiile de educație financiară din familie, Asociația CFA România, cu sprijinul KRUK, lansează două basme tematice. Poveștile pornesc de la situații familiare copiilor, precum economisirea pentru un obiect dorit sau tentațiile din jocurile online, și explică pe înțelesul lor importanța alegerilor responsabile. Materialele sunt disponibile pe generatiaindependenta.ro.
