Caută pe site
Publică anunț în ziar
curierul-national-logo Logo-Curierul-National-Blck
Publică anunț în ziar
  • Actualitate
  • Economie
    • Agricultură
    • Asigurări
    • Auto
    • Companii
    • Construcții
    • Energie
    • Finanțe și Bănci
    • Fiscalitate
    • HR
    • Imobiliare
    • IT
    • Retail
    • Transporturi
    • Turism
  • Extern
  • Politic
  • Cultură și Educație
  • Sport
  • Opinii
Reading: Sunt plățile cu numerar o sursă de evaziune fiscală?
Distribuie
Curierul NationalCurierul National
Search
  • Actualitate
  • Economie
  • Extern
  • Opinii
  • Politic
  • Sport
  • Salvate
  • PUBLICAȚIA
    • Despre noi / Contact
    • Publicitate
    • Fonduri Europene
    • Redacția
Have an existing account? Sign In
Follow
FeaturedFiscalitate

Sunt plățile cu numerar o sursă de evaziune fiscală?

Alexandru Tamba
Autor
Alexandru Tamba
Publicat 6 noiembrie 2023
Distribuie
Foto: www.freepik.com

Cu siguranță că numerarul este utilizat uneori în sensul evaziunii fiscale, dar nu aceasta este principala sursă de evaziune din economia națională. Dacă ar fi așa, cum se face că în toate economiile U.E., unde România este pe primul loc la necolectarea TVA, aproximativ 36% este GAP-ul TVA, adică diferența dintre cât ar trebui să colectăm și cât se colectează efectiv, gradul de colectare a impozitelor și taxelor este mult mai mare, deși limitele de plăți cu numerar sunt mult mai mari decât în România, ba mai mult, în unele țări nici nu există o limită a plăților cu numerar? Deci problema este în altă parte, nicidecum la micii întreprinzători sau la populație. Iată care sunt limitele cu plățile în numerar în U.E. (sursa: https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/):

Austria – nu sunt limite.

Belgia – 3.000 de euro în relația cu o firmă. Nicio limită între persoane fizice.

Bulgaria – 5.000 de euro la o singură plată. Amendă între 25% și 50% din suma în discuție.

Cipru – nu sunt limite.

Croația – 10.000 de euro.

Cehia – 10.500 de euro pe zi.

Deficitul comercial al României a urcat la 4,6 miliarde euro
11 aprilie 2022

Danemarca – nicio limită între persoane fizice. Comercianții nu au voie să accepte plăți cash mai mari de 20.000 de coroane (2.700 euro).

Estonia – nu sunt limite.

Finlanda – nu sunt limite.

Franța – 1.000 de euro pentru rezidenți. 15.000 de euro nerezidenți. Zero limită între persoane fizice, dar trebuie raportată orice sumă peste 1.500 de euro.

Între deficitul bugetului de stat, PNRR și alegerile din 2024
10 aprilie 2023

Germania – nicio limită.

- Publicitate -

Grecia – 500 de euro. La comerțul cu mașini, fără limită.

Ungaria – nicio limită pentru persoane fizice. Limită de aproximativ 45.000 de euro lunar pentru firmele înregistrate în scopuri de TVA.

Islanda – nicio limită.

Irlanda – nicio limită.

Italia – 5.000 de euro.

Letonia – 7.200 de euro.

Rusia închide robinetul: de la 1 februarie 2023 va fi interzisă vânzarea petrolului său către țările care utilizează prețul plafonat
28 decembrie 2022

Lituania – 5.000 de euro.

Luxemburg – nicio limită. Pentru peste 10.000 de euro trebuie să prezinți actul de identitate.

Malta – 10.000 de euro.

Olanda – nicio limită. Pentru peste 10.000 de euro trebuie să prezinți actul de identitate.

Norvegia – nicio limită. Legea prevede expres dreptul cetățeanului de a plăti cu cash.

Polonia – nicio limită pentru persoane fizice. Există doar o imită de 15.000 PLN (3.300 de euro) între comercianți.

Portugalia – 3.000 de euro.

Slovacia – 15.000 de euro.

Slovenia – 5.000 de euro, la comerciant.

Spania – 1.000 de euro în comerț. 10.000 de euro pentru străini. Pedeapsă cu 25% din sumă.

Suedia – nicio limită.

Marea Britanie – nicio limită.

Așadar, nu se prea justifică această plafonare a numerarului extrem de restrictivă, mai ales din punctul de vedere al micilor întreprinzători și al populației. Se motivează că populația nu are cum să cheltuiască mai mult de 5.000 lei/zi, însă sunt numeroase situațiile în care chiar se cheltuiesc. Un exemplu: știm cu toții că românii plecați la muncă în străinătate trimit anual miliarde de euro în țară, bani cu care doresc să-și construiască o casă. Ei bine, cei din țară cumpără materiale de construcții sau dotările interioare în numerar, iar în acest caz vorbim deja de valori mult mai mari de 5.000 lei. Acesta este doar un exemplu, dar mai putem da o mulțime de exemple.

Nu doresc să fac apologia numerarului, dar parcă prea o luăm noi, așa, înaintea altora, în a experimenta noi tărâmuri necunoscute, când alții, mult mai dezvoltați economic, mai digitalizați decât noi, sunt mult mai prudenți când este vorba de economie, populație etc.

Distribuie articolul
Facebook Whatsapp Whatsapp LinkedIn Reddit Telegram Email Copy Link Print
Distribuie
Articolul anterior Orașul cu parfum de nostalgii, Drăgășani
Articolul următor Nouă familii israeliene fac plângere la Curtea Penală Internațională
Niciun comentariu

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

-Publicitate-
Ad imageAd image

Ultimele articole

Laurențiu Plosceanu, Președinte ARACO, Vicepreședinte UGIR: Firmele de construcții fără planuri de decarbonizare și practici sustenabile riscă excluderea din proiecte
Actualitate Construcții
Președintele Autorității Electorale Permanente (AEP) a avut o întâlnire cu reprezentantul TikTok pe România, Ungaria și regiunea Balcanilor
Actualitate
IMM România avertizează: consumul a scăzut cu peste 25% la începutul anului, semnal de alarmă pentru economia reală
Economie

RSS Știri Financiare

  • Decathlon va deschide un magazin de peste 1.000 metri pătrați în Plaza România 
  • 8 din 10 români sunt mai atenți la preț în acest an când fac cumpărături online
  • Odometrul modelelor Ford Tourneo din România a fost dat înapoi cu 327.000 kilometri
  • Peste 4,6 milioane metri pătrați de spații au fost certificați în 2025
Fiscalitate

ANAF derulează un nou program de conformare adresat cabinetelor medicale individuale

1 minute
Featured

Ana Maria Popescu, vicecampioană olimpică la spadă

1 minute
Featured

Familia rămâne principalul sprijin în fața riscurilor financiare majore

2 minute
Fiscalitate

„Taxa Netflix”, un nou impozit în România

6 minute
favicon curierul national favicon curierul national
  • EDIȚIA DIGITALĂ
  • ABONAMENT DIGITAL
  • PUBLICĂ ANUNȚ ÎN ZIAR
  • CONTACTEAZĂ-NE

PUBLICAȚIA

  • Despre noi
  • Publicitate
    • Fonduri Europene
    • Anunțuri Mică Publicitate
    • Advertorial
  • Redacția
  • Contact

ȘTIRI

  • Actualitate
  • Extern
  • Cultură și Educație
  • Politic
  • Sport
  • București

BANI

  • Economie
  • Companii
  • IT
  • Agricultură
  • Energie
  • Fiscalitate
  • Imobiliare
  • Turism

PARTENERI

  • B1 TV
  • Gazeta de Sud
  • Money Buzz!
  • Știrile de Azi
  • Goool.ro
  • Bucharest Daily News
  • Slatina Buzz!

BUN DE AFACERI, DIN 1990

Welcome Back!

Sign in to your account

Username or Email Address
Password

Lost your password?