Solidaritate rapidă a UE faţă de ţările vecine şi partenere afectate de pandemie.
Împrumuturile vor contribui la evitarea instabilităţii financiare în ţările beneficiare. Cele 3 miliarde euro vor fi acordate unui număr de zece ţări, in condiţii foarte avantajoase.
Decizia a fost adoptată vineri cu 547 voturi pentru, 93 împotrivă si 47 abţineri.
Parlamentul European a aprobat vineri, ultima zi a sesiunii plenare din aceasta lună, suma de 3 miliarde euro, sub formă de împrumuturi pentru a ajuta ţările vecine şi partenere ale UE să facă faţă impactului COVID-19.
Împrumuturile, care vor beneficia de condiţii extrem de favorabile şi vor fi prevăzute pentru o perioadă de un an, vor ajuta următoarele zece ţări ale căror economii au fost împinse în recesiune de pandemie: Republica Albania (180 milioane euro), Bosnia şi Herțegovina (250 milioane), Georgia (150 milioane ), Regatul Haşemit al Iordaniei (200 milioane), Kosovo (100 milioane ), Republica Moldova (100 milioane), Muntenegru (60 milioane ), Republica Macedonia de Nord (160 milioane), Republica Tunisiană (600 milioane) şi Ucraina (1.2 miliarde euro).
Obiectivul finanţării este de a permite acestor ţări să atenueze efectele sociale şi economice negative ale crizei, păstrând, în acelaşi timp, stabilitatea financiară a statului.
Pentru a canaliza fondurile cât mai curând posibil acestor ţări, PE a votat propunerea în regim de urgenţă (definit în conformitate cu articolul 163 din Regulamentul de procedură).
Următoarele etape
Plata asistenţei poate începe din momentul în care ţările semnează memorandumul de înţelegere, care va stipula condiţiile împrumuturilor. Comisia Europeană se aşteaptă ca prima tranşă să fie plătită în toamna anului 2020, iar a doua şi ultima, la începutul anului 2021.
UE distribuie în mod regulat asistenţă macrofinanciară ţărilor partenere pentru a le sprijini balanţa de plăţi în situaţii de criză. Propunerea actuală prevede o perioadă mai scurtă decât în mod obişnuit (un an, în loc de 2,5 ani), iar rambursarea trebuie efectuată în termen de 15 ani. Aceste împrumuturi substanţiale reprezintă o modalitate prin care UE îşi manifestă solidaritatea faţă de ţările din vecinătatea UE şi din cadrul Parteneriatului estic afectate de pandemie.
Ţările beneficiare au deja un program continuu cu Fondul Monetar International (FMI); sprijinul UE este complementar contribuţiei FMI la atenuarea recesiunii cauzate, printre altele, de scăderea veniturilor din turism, a transferurilor de fonduri şi a investiţiilor străine directe. (MC)
