Deși mediul de afaceri, organizațiile profesionale și mass-media au atras atenția – iar Curierul Național a fost printre primele publicații – că definirea întreprinderilor ca fiind legate conform Legii 346/2004 va aduce multe confuzii și dificultăți în încadrarea corectă din punct de vedere fiscal a firmelor aflate în eventuale condiții de a fi considerate legate, ordonanța trenuleț, respectiv OUG 115/2023, nu a ținut cont de semnalele venite din piață, așa că ne-am trezit în situația în care nimeni nu înțelegea dacă se încadrează corect în plafonul de 500.000 de euro, plafon care reprezintă limita pentru a fi microîntreprindere plătitoare de impozit pe venit de 3%. Termenul limită pentru fiecare companie în stabilirea statutului fiscal, respectiv plătitor de impozit pe venit sau pe profit, este de 31.03.2024. Și iată-ne cu 2 săptămâni înainte de expirarea termenului că vedem, în sfârșit, că apare pe site-ul Ministerului de Finanțe la secțiunea de transparență decizională un proiect de OUG care lămurește această problemă: ce înseamnă din punct de vedere fiscal ,,întreprinderi legate”. Este bine că se clarifică această noțiune, dar de ce așa de târziu? Mai ales că semnalul a fost tras de peste 2 luni, de la apariția OUG 115/2023? Ce faci cu firmele care au interpretat într-un anumit fel și au trecut, deși nu intenționau dacă această clarificare ar fi venit mai demult sau dacă, pur și simplu, noțiunea era definită corect de la început, de la impozit pe veniturile microîntreprinderii la impozit pe profit? Printr-o eroare de judecată prinsă într-un act normativ ai dat o lovitură acestor întreprinzători! Mai interesează pe cineva consecințele?
Dar iată în ce constă noua definire ca întreprinderi legate, conform OUG puse în dezbatere publică, prin modificarea art.47, alin.1(1) din Codul Fiscal:
1.- persoana juridică română deține la cealaltă persoană juridică română, direct și/sau indirect, peste 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot sau are dreptul de a numi sau de a revoca majoritatea membrilor consiliului de administrație, de conducere ori de supraveghere ale/ai celeilalte persoane juridice române;
2. – persoana juridică română deține la persoana juridică română care verifică condiția, direct și/sau indirect, peste 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot sau are dreptul de a numi sau de a revoca majoritatea membrilor consiliului de administrație, de conducere ori de supraveghere ale/ai persoanei juridice române;
3. – persoana juridică română este legată cu o altă persoană juridică română dacă o persoană deține, în mod direct și/sau indirect, peste 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot sau are dreptul de a numi sau de a revoca majoritatea membrilor consiliului de administrație, de conducere ori de supraveghere atât la prima persoană juridică, cât și la cea de-a doua persoană juridică;
4. – acționarul/asociatul persoanei juridice române care deține, direct și/sau indirect, peste 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot ale acestei persoane juridice române desfășoară activitate economică prin intermediul unei PFA/II/IF/alte forme de organizare a unei activități economice, fără personalitate juridică, autorizată potrivit legilor în vigoare. În acest caz, veniturile PFA/II/IF/altei forme de organizare a unei activități economice fără personalitate juridică, înregistrate potrivit reglementărilor contabile aplicabile, se cumulează cu cele realizate de persoana juridică română/alte întreprinderi legate;
5.- pentru încadrarea în condiția privind nivelul veniturilor realizate de întreprinderile legate, în vederea aplicării limitei de 500.000 euro, se iau în calcul elementele care constituie baza impozabilă (articolul 53 din Codul fiscal).
După cum se poate vedea, avem de a face cu o clarificare care este chiar mai generoasă decât definirea întreprinderilor afiliate de la art.7, pct.26 din Codul Fiscal, ceea ce este un lucru pozitiv în opinia mea.
