Al.Florin Țene
Evenimentul desfășurat la Muzeul Mitropoliei Clujului în data de 27 martie 2026 se înscrie într-un registru simbolic și recuperator esențial pentru cultura ecleziastică și istoria Transilvaniei. În cadrul sesiunii științifice „Două decenii de Mitropolie la Cluj: tradiție și actualitate”, ÎPS Andrei Andreicuț a primit o copie refăcută a Tetraevanghelului Mitropoliei din Feleac (1498), lucrare realizată prin grija Fundației Transilvania Leaders și a Editurii Școala Ardeleană. Gestul se constituie nu doar ca un omagiu editorial, ci și ca un act de reconectare la o tradiție spirituală și culturală multiseculară.
Discursul inaugural al mitropolitului Andrei a subliniat o idee fundamentală pentru înțelegerea istoriei bisericești locale: existența Mitropoliei din Feleac încă din vremea lui Ștefan cel Mare, în jurul anului 1488. Această afirmație reconfigurează cronologia instituțională, sugerând că actuala Mitropolie a Clujului nu este o creație strict modernă, ci o reactivare a unei structuri medievale cu rădăcini adânci în ortodoxia românească transilvăneană.
În acest context, intervenția istoricului Ioan-Aurel Pop a întărit ideea apartenenței Mitropoliei din Feleac la spațiul clujean, subliniind statutul orașului Cluj ca „oraș liber regesc” și rolul său în dinamica confesională a regiunii. De asemenea, acesta a pledat pentru conservarea tradiției lingvistice în cazul hramului „Sfânta Paraschiva”, ca expresie a continuității culturale.
Tetraevanghelul Mitropoliei din Feleac reprezintă o piesă de patrimoniu de o valoare excepțională. Academicianul Marius Porumb a evidențiat faptul că manuscrisul a fost împodobit în anul 1498 cu coperți de argint de către vistiernicul Isac, apropiat al lui Ștefan cel Mare, după cum reiese din inscripția votivă.
Refacerea contemporană a lucrării a implicat reproducerea unor elemente iconografice și codicologice din alte manuscrise medievale relevante, precum Tetraevanghelul de la Sucevița (1595) și cel de la Humor (1473). Această metodă de reconstrucție evidențiază atât limitele conservării patrimoniului original – pierdut sau dispersat – cât și eforturile moderne de recuperare simbolică.
Lucrarea nu este doar o replică materială, ci și o „ediție critică vizuală”, în care se întâlnesc istoria artei, teologia și tehnicile contemporane de restaurare.
Momentul din 2006, evocat în cadrul sesiunii, marchează reîntemeierea Mitropoliei Clujului, Maramureșului și Sălajului, într-un context favorabil, prin contribuția unor personalități ecleziastice și culturale, între care Bartolomeu Anania. Discursul mitropolitului Andrei relevă dimensiunea providențială atribuită acestui act, dar și implicarea comunității academice și locale.
În aceeași linie, contribuția episcopului Nicolae Ivan în perioada interbelică este evocată ca moment de reconfigurare instituțională majoră, prin întemeierea infrastructurii teologice și ecleziale moderne.
Prezentarea volumului „Calendarul Renașterea 2026” de către istoricul Ioan Bolovan a evidențiat continuitatea tradiției editoriale bisericești. Publicația este considerată comparabilă cu anuarul Institutului de Istorie „George Barițiu”, ceea ce indică o interferență fertilă între mediul teologic și cel academic laic.
Un aspect critic semnalat în cadrul dezbaterii îl constituie degradarea și pierderea unor bunuri de patrimoniu din Feleac, inclusiv manuscrisul original și elemente decorative. Apelul lui Ioan-Aurel Pop la protejarea „bijuteriei” arhitecturale de la Feleac subliniază necesitatea integrării acestui obiectiv în circuitul turistic și în programele de conservare.
Această dimensiune introduce o problematică actuală: relația dintre patrimoniu, memorie și responsabilitate instituțională.
Evenimentul din martie 2026 depășește caracterul comemorativ, constituindu-se într-un act de reafirmare identitară. Tetraevanghelul refăcut devine un simbol al continuității spirituale și culturale, iar Mitropolia Clujului apare ca un spațiu de convergență între tradiție și modernitate.
Recuperarea simbolică a trecutului, prin astfel de inițiative, contribuie la consolidarea unei conștiințe istorice necesare într-o epocă marcată de fragmentare și uitare.
Bibliografie
Discursurile susținute în cadrul sesiunii „Două decenii de Mitropolie la Cluj: tradiție și actualitate”, Muzeul Mitropoliei Clujului, 27 martie 2026.
Ioan-Aurel Pop, intervenții publice privind istoria Transilvaniei și a instituțiilor ecleziastice.
Marius Porumb, studii de istoria artei medievale românești.
Ioan Bolovan, lucrări privind istoria modernă a Transilvaniei și publicațiile ecleziastice.
Calendarul Renașterea, edițiile recente, Editura Renașterea, Cluj-Napoca.
Literatura de specialitate privind manuscrisele medievale românești (Tetraevangheliarele de la Humor, Putna și Sucevița).
Studii privind istoria Mitropoliei din Feleac și a Bisericii Ortodoxe din Transilvania.
