Al.Florin Țene
Revista Mirajul Oltului, editată la Călimănești sub coordonarea lui Constantin Geantă, se înscrie în seria publicațiilor culturale regionale cu vocație națională. Numărul din martie 2026 evidențiază o tematică dominantă: celebrarea Zilei Limbii Române, eveniment devenit simbol identitar și cultural.
Prin diversitatea textelor – articole, reportaje, eseuri și poezii – revista propune o abordare polifonică a limbii române, văzută ca patrimoniu spiritual, instrument de comunicare și expresie artistică.
Articolele semnate de Ion Talpoș și Constantin Geantă fixează cadrul conceptual și istoric al sărbătorii.Ion Talpoș subliniază caracterul relativ recent al oficializării:„Ziua Limbii Române […] a devenit sărbătoare oficială […] începând cu anul 2013”
La rândul său, Constantin Geantă dezvoltă contextul legislativ:„Propunerea legislativă […] a fost legiferată […] prin Legea nr. 53/2011” , iar Al.Florin Țene publică un articol despre apariția Limbii Române.
Aceste texte nu sunt simple informări, ci contribuie la construirea memoriei culturale. Limbii i se atribuie statutul de „instituție simbolică”, legitimă prin lege, dar consacrată prin tradiție.
Reportajele Anei Vasile și ale altor autori descriu manifestările dedicate acestei zile.Exemplu:„La Călimănești s-au întâlnit jurnaliști și scriitori […] pentru a sărbători împreună Ziua Limbii Române.”
Evenimentele includ: cenacluri literare, recitaluri poetice, discursuri culturale ,implicarea instituțiilor locale
Se conturează ideea limbii ca factor de coeziune comunitară. Cultura nu este doar produs elitist, ci și practică socială participativă.
Poezia ocupă un loc privilegiat în revistă, transformând limba într-un simbol afectiv și sacru.
Paulian Buicescu-Munteanul afirmă:„Limba Română e bogată […] Ea ne este Patrie” Limbajul este declarativ, solemn, apropiat de imn.
George Mămularu introduce o notă reflexivă: „Sluțiri și reproșuri mereu ți se fac […] Tu iartă-ne, Limbă Română.”
Apare tema degradării limbii sub presiunea modernității.Cecilia Tatiana Simionescu scrE:„Limba română e mama, e acasă, e patria…” Limbajul devine interiorizat, apropiat de discursul identitar personal.
Un motiv recurent în revistă este tensiunea dintre: limba tradițională, influențele moderne (neologisme, anglicisme).
Exemplu poetic:„Acum ne inundă valul […] din «Rom-Engleză»…”
Această opoziție reflectă o criză de identitate lingvistică, frecvent întâlnită în discursul cultural contemporan. Revista adoptă o poziție conservatoare, pledând pentru echilibru și responsabilitate lingvistică.
Analiza revistei Mirajul Oltului evidențiază trei direcții majore: Instituționalizarea limbii române – prin articole istorice și legislative; Socializarea culturii
– prin evenimente și participare comunitară; Sacralizarea limbii prin poezie
– limba devine „mamă”, „patrie”, „catedrală interioară”
În ansamblu, revista construiește o imagine complexă a limbii române: ca instrument de comunicare, ca simbol identitar, ca valoare spirituală fundamentală.
Bibliografie selectivă
Mirajul Oltului, anul XV, nr. 9–11 (martie 2026)
Talpoș, Ion – „Ziua Limbii Române”
Geantă, Constantin – „Ziua Limbii Române”
Vasile, Ana – articole-reportaj
Mămularu, George – poezii
Buicescu-Munteanul, Paulian – poezie
Simionescu, Cecilia Tatiana – eseu liric
Al.Florin Țene- Cum a apărut Limba Română.
