Cătălin Gurău, Director general, ARCwaste Collection
Dispozitivele pe care le folosim zilnic sunt responsabile pentru o bună parte a confortului nostru cotidian, dar și pentru tonele de deșeuri de echipamente electrice și electronice (DEEE) generate anual. Printre cele mai întâlnite categorii de DEEE sunt echipamentele de uz casnic (frigidere, mașini de spălat), echipamentele IT și de telecomunicații și echipamentele electrice și electronice pentru uz profesional.
În România, se estimează că aproximativ 40% din totalul DEEE sunt colectate și tratate corespunzător. Dar, ca majoritatea statelor din zona Central și Est Europeană, România este dezavantajată de ținta de 65% din media cantităților introduse pe piață în ultimii 3 ani, fiind încă o piață nesaturată, în care există încă multe achiziții de primă dotare. Ținta de colectare a deșeurilor e calculată în funcție de vânzările de aparate noi, dar vânzările de aparate noi nu presupun întotdeauna scoaterea din uz a unui echipament vechi care să devină deșeu. De fapt, astăzi, în România se colectează echipamente introduse pe piață cu 10-15 ani în urmă, când volumul vânzărilor era semnificativ mai mic, fiind de asemenea influențat de scăderea consumului în perioada imediat următoare crizei. Stabilirea unei ținte de 85% din cantitatea generată, utilizată deja de țări precum Ungaria și Luxemburg, ar fi mult mai realistă și va putea conduce atât la creșterea continuă a performanței de colectare cât și la valori realizabile.
În plus, România are unele dintre cele mai mari penalități pentru neatingerea țintei din Uniunea Europeană. Ne confruntăm, de asemenea, cu o lipsă a infrastructurii municipale de colectare. Punctele municipale de colectare, care în vechile state membre ale UE aduc peste 50% din cantitatea colectată, sunt aproape inexistente în România. Din păcate, ținta mult prea mare în raport cu cantitățile de DEEE disponibile, coroborată cu valoarea foarte mare a penalității pentru neatingerea acesteia (de 2 lei/kg), creează un context ce poate încuraja specula și uneori chiar fraudele.
Totodată, România are nevoie de un organism de coordonare și compensare (de tip Clearinghouse) care să asigure distribuția echitabilă a obligațiilor de colectare între toate organizațiile de transfer de responsabilitate existente. În prezent, organizațiile colective operează pe o piață a colectării nereglementată, unde există un dezechilibru major între cererea creată de o țintă de colectare artificială și o ofertă limitată atât de factori obiectivi (cantitățile de DEEE generate sunt mici), cât și conjuncturali/subiectivi (nu există puncte municipale de colectare, colectarea formală este parțial înlocuită de cea informală, consumatorii nu își cunosc dreptul de a preda gratuit un echipament vechi în schimbul celui nou în aceleași condiții de livrare).
ONU a estimat că în 2019 au fost produse peste 22 de milioane de tone de deșeuri de echipamente mici în întreaga lume. Aceasta reprezintă 40% din cele 57 de milioane de tone de deșeuri electrice și electronice care apar la nivel global. Dacă se va menține ritmul de creștere (de aproximativ 3% pe an), cantitatea totală de deșeuri electrice și electronice va ajunge la 29 de milioane de tone până în 2030.
