Ginul „Tony Dog” nu este doar o băutură spirtoasă. Este povestea unei pasiuni, a unei copilării în Africa și a unei tradiții de familie care a traversat decenii pentru a ajunge pe mesele iubitorilor de gin. În spatele acestei mărci românești se află Petruț Oțeanu, un fost student la IEFS – actuala Universitate Națională de Educație Fizică și Sport – a cărui carieră ar fi putut lua cu totul altă direcție, dacă destinul nu l-ar fi purtat spre lumea distilatelor fine.
Din sport în distilerie: un drum neașteptat
Nimic în parcursul lui Petruț nu prevestea că va deveni master distiller, omul care creează și perfecționează rețete de gin cu atenție aproape obsesivă la detalii. Însă două elemente aparent disparate l-au condus către distilerie: copilăria petrecută parțial în Africa și moștenirea unei pasiuni de familie pentru băuturi spirtoase.
Astăzi, Petruț a investit aproape un milion de euro într-o distilerie modernă, cu scopul de a produce un gin românesc capabil să concureze cu brandurile consacrate ale lumii. Numele „Tony Dog” provine de la unul dintre câinii săi de vânătoare, un moment spectaculos în natură și o întâlnire neașteptată cu un fazan care a inspirat eticheta băuturii.
Copilărie africană și aromă britanică
În anii ’80, România trimitea specialiști în diverse state africane, pentru a construi infrastructură energetică sau industrială. Tatăl lui Petruț, inginer în domeniul petrolier, a lucrat în mai multe țări africane, iar Petruț își petrecea vacanțele de vară în aceste comunități internaționale de expați. Pentru un copil, experiența era fascinantă: un continent exotic, natură spectaculoasă și un mediu multicultural, cu engleză, franceză și română amestecate în conversații.
Serile petrecute alături de expați i-au rămas întipărite în memorie, mai ales aroma inconfundabilă de gin, care combina note dulci și amare, aproape aristocratice. Englezii obișnuiau să servească gin tonic, adesea cu o doză serioasă de chinină pentru prevenirea malariei, iar mirosul acelei băuturi avea să revină, ani mai târziu, ca inspirație pentru propriul gin al lui Petruț.
Distileria din curtea casei și moștenirea familiei
După Revoluție, tatăl lui Petruț și-a transformat pasiunea într-un hobby: distilarea vinurilor și a lichiorurilor în curtea casei. Vișinată, afinată sau alte băuturi erau realizate manual, iar Petruț își amintește cum „nu exista altă băutură la mesele de familie decât cea făcută de tata”. Acesta avea propriul alambic artizanal, iar termenul „master distiller” se aplica perfect activității sale.
După moartea tatălui, Petruț a preluat alambicul și a început să experimenteze. Unele băuturi ieșeau mai bune, altele mai puțin, însă procesul de distilare l-a fascinat. Amintirile africane au revenit când a decis să încerce să creeze propriul gin, evocând aromele britanice din copilărie.
Pandemia și nașterea ginului „Tony Dog”
Proiectul „Tony Dog” a prins contur în perioada pandemiei, când izolarea i-a oferit lui Petruț timp pentru experimente. Pasiunea pentru natură și plimbările lungi prin păduri, însoțit de câinii săi de vânătoare, Tony și Cassie, au dus la momentul decisiv: în timpul unei plimbări, câinii au detectat un fazan spectaculos, care a inspirat eticheta ginului și i-a dat numele.
„Așa s-a născut ideea etichetei: fazanul fabulos și cei doi câini care mi l-au scos în cale”, povestește Oțeanu. Această întâlnire magică a fost punctul de plecare pentru un produs care combină tradiția cu imaginația.
Rețeta unui London Dry Gin autentic
Crearea unui gin de calitate necesită mult mai mult decât pasiune. Petruț a colaborat cu specialiști în botanică pentru a selecta cele mai bune ingrediente, respectând regulile stricte ale stilului London Dry Gin. Rețeta sa include până la 21 de botanice, dintre care ienupărul este ingredientul central. Alte plante aromatice, citrice și mirodenii exotice completează aroma echilibrată a băuturii.
„Orice imperfecțiune se simte imediat în produsul final. Totul trebuie echilibrat perfect”, explică Oțeanu. Rețeta sa este inspirată din formule vechi, de la începutul secolului XX, păstrând autenticitatea stilului britanic.
Investiție de aproape un milion de euro
Distileria este situată la Tâncăbești, pe un teren de familie, însă echipamentele și instalațiile necesare pentru producția de gin au presupus costuri ridicate. „Nici nu mi-am imaginat că voi ajunge să investesc aproape un milion de euro”, spune Petruț. Toate utilajele sunt de ultimă generație, complet automatizate, însă anumite etape, precum culesul anumitor ingrediente, rămân manuale, pentru a păstra calitatea artizanală. Fiecare lot este îmbuteliat separat, fără amestecare între tranșe.
Eticheta: un simbol de 30.000 de euro
Designul ginului „Tony Dog” este la fel de important ca și conținutul sticlei. Eticheta, realizată de o firmă specializată din Paris, a costat aproximativ 30.000 de euro pentru primele 10.000 de bucăți. Silueta fazanului și cei doi câini de vânătoare conferă băuturii un aer elegant și distinctiv.
Planuri internaționale și participări la târguri
Deși brandul este relativ nou, ambițiile sunt mari. Distileria participă la târguri și evenimente gastronomice pentru a-și face cunoscut produsul. Una dintre primele participări majore va fi la un eveniment gastronomic în Barcelona, unde ginul va reprezenta România. „Suntem convinși că este un gin care ne poate face mândri”, spune Oțeanu.
O afacere de familie
Proprietarul oficial al distileriei este Matei Oțeanu, fiul lui Petruț, regizor de profesie, care a moștenit pasiunea și spiritul antreprenorial al tatălui său. Astfel, „Tony Dog” este mai mult decât un brand: este o afacere de familie. La raft, prețul unei sticle este de circa 225 de lei.
Ginul: de la medicament la băutură rafinată
Originile ginului sunt olandeze, sub forma băuturii jenever, folosită încă din antichitate pentru proprietățile sale medicinale. În secolul XVII, medicul olandez Franciscus Sylvius distila alcool din cereale cu ulei de ienupăr pentru a trata afecțiuni renale și circulatorii. Soldații englezi care au întâlnit băutura au observat că le dă curaj în bătălii, fenomen numit „Dutch Courage”. Astfel, ginul a ajuns în Anglia și a evoluat către stilul London Dry, apreciat pentru gustul său sec și aromat.
În India colonială, britanicii au început să amestece ginul cu apă tonică pentru prevenirea malariei, dând naștere celebrului cocktail Gin & Tonic. După o perioadă de declin în secolul XX, ginul a revenit în forță începând cu anii 2000, datorită cocktailurilor precum Martini și distileriilor artizanale.
Tony Dog: un gin românesc cu ambiții globale
Ginul „Tony Dog” face parte din acest val global al distileriilor artizanale, dar se remarcă printr-o poveste unică: amintiri africane, tradiție de familie și inspirație din natură. Pentru Petruț Oțeanu, proiectul nu este doar o afacere, ci o pasiune transformată într-un produs care spune o poveste. Dacă planurile sale vor reuși, ginul inspirat de un câine de vânătoare și un fazan ar putea ajunge curând pe mesele iubitorilor de băuturi fine din întreaga lume.
