Încă de la naștere, copiii trebuie monitorizați de către medicul pediatru pentru a ne asigura că au o dezvoltare armonioasă. Pe măsură ce trec anii, sunt necesare anumite controale medicale periodice care ne arată dacă cel mic se află într-o stare bună de sănătate. Află în continuare care sunt acestea și ce rol au.
Cele mai frecvente controale medicale la copii
Până la vârsta de 1 an, bebelușul trebuie dus lunar la pediatru. Acesta îi va verifica în primul rând înălțimea, greutatea și circumferința capului. La 4 luni se testează auzul; la 6 luni se recomandă consultații de ortopedie, oftalmologie și stomatologie (odată cu apariția primului dinte); la 12 luni se realizează testări pentru ficat și rinichi, dar și pentru metabolismul fosfo-calcic și anemie.
Apoi, copilul este dus la pediatru pentru controale preventive la 15, 18, 24 și 30 de luni. În jurul vârstei de 3-4 ani se efectuează teste vizuale. Până la 6 ani cel mic merge anual la control. Dacă nu apar îngrijorări din partea părinților, următoarele vizite la medic se fac la 8, respectiv 10 ani.
În cazul în care cel mic prezintă anumite simptome, medicul de familie poate recomanda diferite analize sau controale de specialitate, în funcție de situație. De exemplu, medicul neurolog pediatru poate ajuta când se observă ticuri, tulburări de somn, tulburări de mișcare, dar și boli neurodegerative, neuro-musculare, epilepsii sau convulsii febrile. Consultul de specialitate poate fi recomandat și dacă apar simptome precum vederea încețoșată, dureri de cap, mișcări anormale, tulburări de memorie, probleme de echilibru sau modificări ale comportamentului.
Desigur, aceste situații nu vor fi întâlnite de către toți părinții. În cele mai multe cazuri, medicul de familie va recomanda următoarele analize.
Hemograma
Acest examen de laborator evaluează celulele din sânge și este recomandată pentru evaluarea stării generale de sănătate. În urma rezultatelor, medicul poate depista diverse infecții, boli sau anemia.
Hemograma parțială se realizează dintr-o picătură de sânge recoltată la călcâi (pentru sugari și copii mici) sau la un deget al mâinii (la adulți). Cea completă, în schimb, implică recoltarea la nivelul unei vene superficiale, la antebraț.
Sumarul de urină
Testul analizează urina din punct de vedere fizic, chimic și microscopic. Se utilizează pentru identificarea afecțiunilor la aparatul urinar, hepatice sau metabolice.
Sumarul de urină se recoltează acasă, de către pacient. Se folosește un urocultor (un recipient steril de plastic cu capac) care poate fi achiziționat de la farmacie. Urina se recoltează dimineața, după toaleta locală, direct în recipient, apoi se aduce la laborator.
Urocultura
Urocultura analizează proba de urină pentru identificarea agenților patogeni care produc infecții ale tractului urinar. Recoltarea se face la fel ca în cazul sumarului de urină, într-un recipient steril cu capac.
Consult ORL
ORL înseamnă otorinolaringologie, adică ramura medicală care se concentrează pe afecțiunile urechilor, a nasului, gâtului, căilor respiratorii superioare și sinusurilor. Aici se diagnostichează afecțiuni precum:
- deviația de sept, polipii nazali, sinuzita, rinita alergică;
- amigdalita, oreionul, laringita, faringita;
- otita, tinitusul, pierderea auzului, leziuni la nivelul urechilor
Examen coproparazitologic
Rolul său este de a detecta prezența unor paraziți cu localizare intestinală. Examenul constă în examinarea materiilor fecale, care sunt recoltate acasă, de către pacient. Se utilizează un coprorecoltor – un recipient steril din plastic cu spatulă pentru colectare atașată de dop.
Exudat faringian și nazal
Examenul este folosit pentru identificarea unei infecții bacteriene, fungice sau virale la nivelul regiunii nazofaringiene.
Pentru exudatul faringian, prelevarea se face cu un tampon steril (un băț din plastic cu o bucată mică de vată în vârf). Limba este apăsată cu o spatulă sterilă, iar tamponul este pus în contact cu peretele faringian posterior, pe amigdale sau altă zonă faringiană. Exudatul nazal implică introducerea unui tampon în vestibulul nazal.
Mai ales după intrarea în colectivitate, cel mic este expus la microorganisme care pot cauza neplăceri. Controalele medicale regulate reușesc să identifice din timp eventualele probleme pe care le poate avea. Mergi anual cu copilul la pediatru pentru o examinare generală și nu amâna programările la medicul specialist atunci când e cazul.
Sursă foto: https://www.pexels.com/photo/a-physician-examining-her-patient-8460047/