Cu un lot valoros şi destule ambiţii, Nice a încercat de mai multe ori să ameninţe locurile fruntaşe ocupate, în ultimii ani, în campionatul francez, de PSG, Marseille, Lille, Monaco. Deşi nu s-a clasat decât pe locul 9 în ediţia 2020/2021 şi locul 5 în sezonul trecut, echipa de pe Coasta de Azur este una de luat în calcul.
Pregătită de ambiţiosul şi experimentatul antrenor Lucien Favre, revenit la Nice, şi cu câteva transferuri interesante (portarul Kasper Schmeichel, de la Leicester, şi mijlocaşul Aaron Ramsey, de la Juventus Torino), Nice pare a fi o echipă de urmărit şi în actualul sezon, chiar dacă probabil nu va reuşi marea surpriză, precum Lille în urmă cu două ediţii.
Meciul din deplasare cu nou-promovata Toulouse (în fapt, revenită în primul eşalon al fotbalului din Hexagon după o absenţă de un sezon) a început însă ca un coşmar pentru băieţii lui Favre.
În mod incredibil, după primele 25 de minute, ar fi putut fi 3-0 pentru Toulouse, acelaşi jucător (atacantul olandez Thijs Dallinga) trecându-şi în cont o bară, un gol (deviere frumoasă după o centrare perfectă a lui van den Boomen) şi o ratare imensă, aproape cu poarta goală, dar dintr-o poziţie incomodă.
Au fost şarje ofensive năucitoare ale gazdelor care au amintit de anumite meciuri de pe vremea când erau antrenate de Pascal Dupraz, care le imprimase un joc spectaculos, chiar dacă nu întotdeauna eficient.
De partea cealaltă, a fost de remarcat, în prima parte, evoluţia lui Calvin Stengs (un alt jucător din Ţările de Jos), cu fente elegante şi care şi-a trecut în cont şi o bară, dar şi ziua total neinspirată a lui Andy Delort, atacantul oaspeţilor ratând cam tot ce se putea rata.
O repriză a doua diferită, evoluţie bună a lui Rareş Ilie
Un antrenor ca Favre nu putea fi însă învins atât de uşor. În repriza a doua, a ştiut să-şi aşeze mult mai bine jucătorii, care nu au mai fost păcăliţi de încercările gazdelor, s-au apărat mult mai precis şi au atacat, când au putut, poarta, beneficiind şi de o posesie superioară (nu cu mult, 54%, dar suficient cât să nu se lase dominaţi) şi de un raport al ocaziilor de gol de 11-6.
În minutul 64 au intrat Lemina şi Rareş Ilie, românul având o evoluţie mulţumitoare şi un spirit de luptă remarcabil (chiar dacă s-a dezechilibrat de vreo două ori, a revenit de fiecare dată şi a recâştigat balonul, a pasat bine, a obţinut pe final un corner pentru echipa sa şi a avut chiar şansa de a înscrie). Dacă se ţine de treabă, are toate şansele să confirme în viitor.
Golul egalizator a venit, meritat, în minutul 78, după o pasă a lui Brahimi, care l-a găsit perfect pe Ramsey, intrat şi el în joc puţin mai devreme.
Per ansamblu, un rezultat echitabil, deşi cu puţin noroc ambele echipe şi-ar fi putut adjudeca victoria. Ar fi fost însă contrar cursului jocului.
Cu o astfel de evoluţie, Toulouse poate spera că va rămâne în Ligue 1 la finalul actualului sezon, iar Nice, dacă trage învăţămintele de rigoare şi îşi ridică nivelul jocului, se poate dovedi o echipă competitivă pentru partea superioară a clasamentului.
