Vineri, în Săptămâna Luminată, ortodoxia sărbătoreşte Izvorul Tămăduirii, un mare praznic ce datează din a doua jumătate a primului mileniu creştin.
La sfârşitul Liturghiei care se oficiază în această zi, urmează slujba de sfinţire a apei, după o rânduială specială, pentru că este strâns legată de praznicul Învierii Domnului. Astfel, începutul slujbei de sfinţire a apei se face cu cădirea în semnul sfintei cruci a mesei pe care este prezentă Sfânta Evanghelie şi Crucea şi rostirea stihurilor speciale împreună cu cântarea troparului „Hristos a înviat”.
În cadrul slujbei se cântă irmoasele Canonului Învierii şi Cântarea „Ziua Învierii”. Apa sfinţită astăzi este luata de credincioşi pentru vindecarea de bolile sufleteşti şi trupeşti, potrivit crestinortodox.ro.
În tradiția populară, Izvorul Tămăduirii este pentru săpătorii de fântâni cea mai spornică din an, deoarece apele sunt zbuciumate și zgomotoase, fiind mai ușor de găsit.
Originea sărbătorii
Originea acestei sărbători se află în legenda unei minuni care s-ar fi petrecut lângă un izvor de lângă Constantinopol. Potrivit tradiției, un orb și-ar fi recăpătat vederea spălându-se pe ochi cu apa acestuia. Aici, orbul ar fi ajuns călăuzit de viitorul (la acea vreme) împărat al Bizanțului Leon I (457- 474) – căruia îi ceruse apă – împăratul la rândul lui călăuzit și îndemnat fiind de glasul Maicii Domnului. Ajuns mai târziu în scaunul împărătesc, Leon I a construit la locul respectiv o biserică din zid (actualul edificiu datează din 1835).
