Marele circ Covid 19 are efecte economice la nivel planetar atât de ample, care nu pot fi măsurate sau anticipate, fără a se ști când se va auzi muzica de final.
România se află în postura celui care va executa la trapez un triplu salt fără plasă de siguranță. Finanțele țării erau deja erodate de politicile populiste precedente, care duseseră deficitul bugetar peste pragul sacrosanct de 3%.
Motiv pentru Comisia Europeană să anunțe că începând cu luna aprilie țara noastră va intra în procedură de deficit excesiv. Florin Cîțu, ministrul de finanțe, declara după decizia C.E. că există „un plan de reducere a deficitului sustenabil și credibil, acceptat în totalitate de Comisia Europeană”. După care a apărut eufemistul termen de „distanțare fizică/socială”.
Perspectivele nu sunt optimiste. Se estimează că peste 100.000 de mici companii vor falimenta în următorii ani ca urmare a crizei, un milion de români au intrat în șomaj tehnic iar peste 200.000 au mărit numărul celor fără slujbe.
Chiar dacă rata inflației s-a menținut în martie la 3%, valoare identică cu cea din februarie, deficitul comercial s-a mărit în primele două luni cu 2,59 miliarde euro, cu 171 milioane euro mai mare decât în perioada similară din 2019, conform INS.
Guvernul nu poate să arunce bani din elicopter, așa cum se întâmplă în Maria Britanie sau Statele Unite, unde tiparnițele Băncii Angliei sau ale Rezervei Federale duduie la viteză maximă.
Vom afla curând modul în care va fi reîmpărțit bugetul țării și cât de mare este gaura care trebuie peticită prin împrumuturi pe piața locală sau cea externă. Și la ce dobânzi vor fi realizate acestea. Efectele pot fi majore, atâta timp cât BNR nu dorește să cumpere titluri de stat direct de la Finanțe, preferând piața secundară.
Efectele pandemiei asupra economiei românești au făcut ca la sondajul pe luna martie realizat în rândul celor grupați în CFA România indicatorii să cunoască scăderi istorice.
În ceea ce privește deficitul bugetului de stat, anticipațiile indică o valoare de 6,5% din PIB în condițiile în care impactul coronavirusului se va resimți puternic până al patrulea trimestru al anului.
„Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociației CFA Society România a scăzut față de luna anterioară cu 27,7 puncte până la valoarea de 20,8 puncte, cea mai mică valoare din iulie 2012 (față de aceeași lună a anului anterior, Indicatorul a scăzut cu 14,1 puncte)”, se precizează în comunicatul de presă publicat săptămâna trecută.
Astfel, indicatorul CFA a ajuns la valoare de 20,8 puncte, în scădere cu 27,7 puncte faţă de luna anterioară.
Firmele ar trebui sa caute sa isi automatizeze procesele prin RPA (Robot Process Automation), adica o serie de automatizari promovate de firme in domeniu cum ar fi firma UI Path (infiintata de fondatori romani). A se vedea articolul de la link-ul indicat in nume.
In felul acesta economia poate merge inainte, chiar daca cu mai putini angajati.
Dintre doua rele, se pune intrebarea logica: care este raul cel mai mic? Somajul? Sau caderea dramatica a economiei prin sustinerea si finantarea fara logica a cheltuielilor cu personalul?
Altfel spus, ce alegem intre o societate fara economie sau o economie cu mai putini salariati, dar competitiva?