După semnalele transmise marți de către Uniunea Generală a Industriașilor din România (https://curierulnational.ro/cresterea-salariului-minim-pachetelul-capcana-peste-tortul-pachetelor-de-reforma/) și miercuri, de către IMM-Romania (https://curierulnational.ro/imm-romania-propune-inghetarea-salariului-minim-brut-pe-tara-pentru-anul-2026/), Guvernul pare să facă un pas în lateral în privința obligației României de a majora, de la 1 ianuarie 2026, salariul minim pe economie.
Potrivit B1TV, purtătoarea de cuvânt, Ioana Dogioiu, a declarat joi, într-o conferință de presă la Palatul Victoria, că premierul Ilie Bolojan nu intenționează, „în principiu”, să aprobe o majorare.
„Subiectul este în analiza premierului. În momentul în care l-am întrebat, mi-a răspuns: în principiu — subliniez, în principiu — salariul minim nu va crește. Dar subiectul este, în acest moment, în analiza premierului”, a declarat Dogioiu.
Întrebată despre discuțiile din Coaliție, cu privire la creșterea salariului minim, purtătoarea de cuvânt a adăugat că „nu știe” și că „ce se întâmplă în Coaliție, se întâmplă în Coaliție”.
Este un prim semnal de normalitate (în principiu, citând Purtătorul de cuvânt al Guvernului) pentru a evita o nouă lovitură dată sectorului privat după primul șoc legat de pachetul de reformă (creșterea accizelor, înghețarea pensiilor și includerea asigurărilor sociale etc).
Să vedem dacă, la nivelul Primului Ministru, argumentele mediului de afaceri privat pot stopa o astfel de inițiativă, de majorare, în plină criză, a salariului minim pe economie. Rămâne speranța că actualul guvern nu o să genereze o nouă criză, aruncând firmele private în faliment și în postura de generatoare de șomaj.
Care să fie explicația unei astfel de măsuri? Simplu: populism și disperarea de a atrage mai multe resurse financiare la buget, buget vlăguit tocmai de sectorul bugetar și al companiilor de stat.
De aici reiese populismul, un populism mascat de “ imperativa” respectare a prevederilor din “Legea privind modificarea și completarea unor acte normative, pentru stabilirea salariilor minime adecvate”, cunoscută ca”Legea salariului minim european”. Se afirmă că “Articolul IV din prezenta lege transpune prevederile art.10 și ale art.14 b din Directiva (UE) 2022/2041 a Parlamentului European și a Consiliului din 19 octombrie 2022 privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană”.
Categoric, Legea trebuie respectată, dar acest lucru nu împiedică prorogarea/înghețarea aplicării prevederilor pe timp clar limitat. Mai ales într-o perioadă de declin economic. Până și formula de calcul a “salariului minim european” ar trebui să dea de gândit guvernanților. Conform propriei scheme, creșterea salariului minim pe economie trebuie să țină seama de:
– Creșterea Produsului Intern Brut (aproape de zero)
– Salariul mediu pe economie (luna trecută a înregistrat un minus de 123 lei)
– Producția Industrială (în scădere, a se vedea INSSE)
– Inflație (9,9%, o inflație generate de măsurile guvernamentale)
Dacă mai adăugăm aici creșterea abruptă a insolvențelor și a falimentelor chiar nu găsim nicio explicație pentru ca guvernanții, în disperarea de a atrage mai mulți bani la buget, să dea o nouă sentință de condamnare a sectorului privat.
Nu sunt afirmații gratuite. Creșterea salariului minim pe economie nu va avea influențe în sectorul bugetar. Simplu, Guvernul, nu mă refer doar la acesta, a reușit să proroge legarea salariului minim pe economie de ierarhizarea salarială. În schimb, cei din sectorul privat vor fi presați de salariați să o facă. Mai mult, un salariu minim mai mare o să genereze amenzi mai mari și contribuții sociale la fel de mari în sectorul privat, nu în altul.
Având în vedere aceste lucruri, rămâne valabilă declarația Purtătorului de cuvânt al Guvernului:” În principiu – subliniez, în principiu – salariul minim nu va crește”.
