Așa cum era prevăzut, Washingtonul a suspendat începând din 2 mai derogările de la sancțiunile impuse în toamna anului trecut la achizițiile de petrol iranian. De ele au beneficiat, între alte state, India, China, Turcia, Japonia și Coreea de Sud. Sunt așteptate în perioada imediat următoare negocieri aprinse cu Beijingul. Începând din 2 mai, rafinăriile de gaze și de petrol din Iran nu mai au clienți decât dintre cei care sunt gata să accepte repercusiunile sancțiunilor americane.
Începând de joi, nici măcar un baril de petrol nu mai poate fi achiziționat fără a fi sancționat de Washington. Statele Unite au pus în aplicare decizia de suspendare a derogărilor ce autorizau opt țări să continue achizițiile de petrol din Iran fără a fi expuse efectelor sancțiunilor impuse Iranului în luna noiembrie 2018. A fost o măsură luată de Donald Trump după denunțarea unilaterală de către administrația Trump a acordului internațional nuclear iranian, semnat în 2015 (sub administrația Obama). Derogările, au precizat oficialii americani, fuseseră decise din dorința de a nu perturba piața petrolului și nici relațiile Statelor Unite cu aliații lor «cheie», lăsându-le timp pentru a-și găsi alți furnizori. S-a mai subliniat faptul că derogările nu vor dura mai mult de șase luni, suspendarea lor fiind anunţată pentru 2 mai anul acesta.
Iranul a pierdut aproape 40 de ani în plan economic
Obiectivul acestui embargou – potrivit analiștilor economici citați de «Les Echos» drept «fără precedent de la cel impus Irakului în anii 1990» – este reducerea «la zero» a exporturilor iraniene de hidrocarburi care, în vremuri normale, aduc 95% din devize și jumătate din veniturile totale ale țării. Și totul, pentru «a strangula Teheranul» și a-l determina să renunțe la programele nuclerare și de construire a rachetelor balistice, precum și la ingerințele în plan regional (Libia, Yemen, Siria). Are loc, concomitent, o agravare a crizei sociale concretizată prin proteste vizând răsturnarea regimului molahilor. FMI prognoza recent scăderea, anul acesta, a Produsului Intern Brut al Iranului cu 6%, și o inflație ce ar putea ajunge la 40%, alimentată de prăbușirea cursului monedei naționale. Exporturile iraniene au scăzut deja sub 1 milion de barili pe zi, față de 2,8 milioane anul trecut.
Riscul izbucnirii unor tensiuni cu Turcia și cu China
Rămâne de văzut dacă țările care au beneficiat de derogări de la sancțiunile asupra petrolului iranian vor reuși să mai obțină, pentru un timp, continuarea lor, deși începând din noiembrie anul trecut ele și-au redus treptat și consistent achizițiile din Iran. Este cazul Japoniei, al Coreei de Sud, care de la începutul acestui an au încetat aproape total achiziționarea de petrol iranian. Cazul Indiei, foarte dependentă de importuri de petrol, este foarte delicat. La fel stau lucrurile și în cazul Turciei, stat membru al NATO, dar în relații execrabile cu Washingtonul. Ce este, însă, cu China, beneficiară a unei bune părți (jumătate) din exporturile de petrol ale Teheranului? Beijingul a denunțat din capul locului sancțiunile americane asupra petrolului iranian. «Relațiile Chinei cu Statele Unite implică însă numeroase fațete, petrolul iranian nefiind decât una dintre ele», sublinia recent Doug Davison, expert la Casa de avocați Linklaters. Sunt în curs numeroase alte negocieri privind comerțul și taxele vamale, acuzații de spionaj industrial la adresa Chinei și câte altele». Rămâne însă de văzut dacă, totuși, OFAC, organism american în sarcina căruia se află aplicarea sancțiunilor, spune Davison,va îndrăzni să pedepsească entități publice indiene sau chineze.
Vânzări în contrabandă
Teheranul poate vinde petrol în contrabandă, cu camioane-cisterne via Irak, Azerbaidjan sau Turcia, ori cu petroliere care-și debranşează instalația ce permite identificarea prin satelit. Dar, spun specialiștii, din rațiuni logistice, această cale de export nu va putea asigura decât cel mult 200.000 de barili pe zi. Nu este un secret că noua scădere considerabilă a exporturilor iraniene poate contribui la crearea de tensiuni pe piața petrolului, al cărui preţ s-a majorat deja, de la începutul anului, cu 20 dolari per baril, ca urmare a instabilității politice din Venezuela. Este așteptată decizia Arabiei Saudite de a compensa, cu producție proprie, blocarea exporturilor de petrol iraniene.
