Investițiile guvernului de la Budapesta pe teritoriul României merg mai departe în pofida avertismentelor lansate de la București prin Ministerul Afacerilor Externe, care a avertizat asupra subvențiilor masive prevăzute pentru fermierii maghiari din Transilvania.
Proiectul, finanțat de către statul maghiar, e gestionat de o fundație din Ungaria, care canalizează milioane de euro către fermierii din Transilvania printr-un program practic inaccesibil potențialilor beneficiari care nu cunosc limba maghiară.
Proiectul sprijină, de asemenea și achiziția de terenuri. Doar circa 8-10% dintre beneficiari sunt români, restul fiind maghiari.
Deși MAE a transmis că nu există nu există nici un acord bilateral între România și Ungaria și nici nu s-a transmis în alt mod consimțământul privind programul prin care guvernul de la Budapesta investește zeci de milioane de euro în fermierii din Transilvania, Fundația Pro Economica anunță că marți va fi desemnat primul proiect câștigător în categoria mari investiții.
Mai exact, aproximativ 20 de miliarde de forinţi (60,3 milioane de euro) vor primi 4929 de fermieri din Ţinutul Secuiesc în urma apelului de proiecte lansat în cadrul Programului de dezvoltare economică şi în baza evaluărilor făcute de Fundaţia Pro Economica din Târgu Mureş, a declarat, luni, Mónika Kozma, directorul executiv al Fundaţiei Pro Economica, pentru agenţia ungară de presă MTI, scrie G4Media.
Prin acest proiect, destinat exclusiv pentru județele Harghita, Covasna și Mureș, fermierii pot solicita subvenţii în valoare maximă de câte 15 000 de euro, cu o contribuţie proprie de 25%. Conform directorului executiv, au fost depuse în total 5 293 de proiecte, în valoare totală de 21,5 miliarde de forinţi (64,8 milioane de euro).
Mónika Kozma a declarat că toate cererile au fost evaluate de câte un specialist în agricultură din Ungaria şi din România, care au analizat, printre altele, sustenabilitatea investiţiilor. Puncte suplimentare au fost acordate fermierilor cu vârste sub 40 de ani şi celor care s-au aliat în cooperaţii. Potrivit directorului executiv, anumite proiecte au trebuit respinse, deoarece solicitantul avea datorii fiscale sau nu avea teren propriu. Iar marți urmează să fie anunțat și primul câștigător al contractului pentru suvenții acordate în Ținutul Secuiesc.
Reacția a venit după ce Péter Szijjártó, ministrul maghiar de Externe, a anunțat Budapesta va extinde în aproape tot vestul României așa-numitul program de dezvoltare economică transilvăneană, care până acum se derulase doar în Ținutul Secuiesc.
Ministerul de Externe de la București a subliniat că a făcut demersuri repetate în care a cerut ca proiectul să fie derulat ”doar cu implicarea autorităților române, în mod transparent și nediscriminatoriu, și cu respectarea legislației române și a regulilor aplicabile pieței interne UE, precum și a strategiilor și programelor naționale care vizează dezvoltarea regională”, potrivit b1.ro.
Posibile noi tensiuni în Valea Uzului
În acest context, conflictul din Valea Uzului a fost readus în atenție odată cu declarația ministrului ungar de externe Péter Szijjártó, care a declarat că partea ungară doreşte ca negocierile de specialitate iniţiate de partea ungară, privitoare cimitirului militar din Valea Uzului, să nu fie împiedicate sau amânate de către Guvernul României.
„Ne aşteptăm din partea guvernului român, în primul rând, să prevină alte noi provocări”, a declarat acesta făcând referire la posibile evenimente care ar putea fi generate de viitoarele comemorări ale organizaţiilor naţionaliste române anunţate a fi organizate în data de 25 octombrie, în Valea Uzului.
