Un astronaut american, Franck Rubio, și doi cosmonauți ruși, respectiv Serghei Prokopiev și Dmitri Petelin, au stabilită decolarea spre Stația spațială internațională (ISS) miercuri, 21 septembrie. Un rar semnal de cooperare în plină tensiune legată de invadarea Ucrainei de către Rusia. Decolarea are loc la bordul unei rachete Soiuz, de la cosmodromul din Baikonur (Kazahstan), la ora 15.54 (ora franceză).
Spațiul rămâne pentru moment un domeniu de cooperare între americani și ruși
Franck Rubio este primul astronaut american care merge la Stația spațială internațională la bordul unei rachete ruse de la intrarea trupelor ruse în Ucraina, la 24 februarie. Așa cum se știe, occidentalii au adoptat o serie de sancțiuni fără precedent împotriva Moscovei și relațiile – deja tensionate începând din 2014 – au ajuns în prezent la cel mai scăzut nivel. Și industria spațială a fost vizată de sancțiuni, dar explorarea Spațiului a rămas totuși un domeniu de cooperare între Moscova și Washington. După zborul de miercuri, Anna Kikina, singura femeie-cosmonaut din Rusia aflată în serviciu activ, urmează să intre pentru prima oară în laboratorul orbital la începutul lunii octombrie, la bordul unei rachete Crew Dragon a societății americane SpaceX. Ea va fi a cincea femeie-cosmonaut profesionistă din Rusia care va merge în Spațiu și prima femeie care zboară la bordul unei nave spațiale americane a miliardarului Elon Musk.
Cu aceste două zboruri, astronauții și cosmonauții fiecărei țări, în special cei ce urmează să plece pe orbită, au ținut să rămână în afara tensiunilor suscitate de conflictul care în prezent agită Terra. Fruct al unei colaborări între Statele Unite, Canada, Japonia, Agenția spațială europeană și Rusia, ISS este divizată în două segmente: unul american și unul rus. ISS depinde în prezent de un sistem de propulsie rus pentru menținerea pe orbită, la circa 400 km deasupra nivelului mării, în timp ce segmentul american girează electricitatea și sistemele de supraviețuire. Tensiunile în domeniul spațial s-au accentuat după anunțarea de către Washington a sancțiunilor contra industriei aerospațiale ruse, ceea ce a declanșat avertizările din partea fostului responsabil al domeniului spațial rus și partizan al intervenției în Ucraina, Dmitri Rogozin. Succesorul acestuia, Iuri Borisov, a confirmat decizia Rusiei de a părăși în 2024 ISS în favoarea creării unei proprii stații orbitale. Nu a fost stabilită, însă, o dată precisă pentru începerea și finalizarea noii stații orbitale, dar experții în domeniu spun că o nouă stație orbitală nu ar putea fi realizată înainte de mai bine de zece ani.
